Date de la Comisia Europeană: România a rămas cu cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE

Conform celor mai recente cifre privind deficitul de încasare a TVA, statele membre UE au pierdut venituri din TVA în valoare de aproximativ 61 de miliarde de euro în 2021, o scădere de aproximativ 38 miliarde de euro faţă de datele revizuite din 2020, majoritatea statelor membre UE înregistrând progrese în asigurarea conformării la plata TVA, se arată într-un raport publicat marţi de Comisia Europeană și citat de Agerpres.

Suma de 61 de miliarde de euro reprezintă venituri pierdute din: fraudă şi evaziune în materie de TVA, practici de optimizare şi evitare a TVA-ului, falimente nefrauduloase, insolvenţe financiare şi greşeli de calcul.

Disparităţile între statele membre UE s-au menţinut în 2021, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA, cu o pierdere de 36,7% din veniturile din TVA, urmată de Malta (25,7%), Grecia (17,8%) şi Lituania (14,5%). Cele mai reduse deficite au fost înregistrate în Ţările de Jos (minus 0,2%), Finlanda (0,4%), Spania (0,8%), Estonia (1,4%) şi Slovenia (2%). În 2020, România a avut de asemenea cel mai mare deficit de încasare a TVA, dar primele estimări pentru 2022 sugerează o îmbunătăţire a situaţiei TVA, anunţă Comisia Europeană.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

În termeni nominali, în 2021 cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în Italia (14,6 miliarde euro), Franţa (9,5 miliarde euro) şi România (nouă miliarde de euro).

În timp ce unele pierderi de venituri sunt imposibil de evitat, acţiunile decisive şi răspunsurile politice direcţionate ar putea face o diferenţă reală, în special atunci când vine vorba de digitalizarea sistemelor fiscale, raportarea tranzacţiilor în timp real şi plata electronică, se arată în raport.

Raportul examinează în special România, unde deficitul de încasare a TVA rămâne ridicat şi în mare măsură neschimbat de-a lungul mai multor ani. Din 2000, primul an în care s-a publicat studiul UE privind decalajul TVA, deficitul de încasare a TVA a fluctuat peste pragul de 30%. În plus, deficitul de încasare a TVA a fost substanţial mai mare decât în orice alt stat membru în întreaga perioadă dintre 2000 şi 2021. Între 2013 şi 2021, acesta a variat între 33,2% şi 39,7%.

Decalajul a rămas ridicat, în pofida condiţiilor favorabile pentru îmbunătăţirea conformării la plata TVA. Per total, între 2013 şi 2021, economia României a crescut cu 34% în termeni reali. Mai mult, Guvernul a redus în mod semnificativ sarcina TVA prin reducerea cotei standard standard cu 4 pp în ianuarie 2016 şi cu încă 1 pp în 2017. Această schimbare semnificativă a cotei nu a avut niciun impact vizibil asupra evoluţiei conformării la plata TVA.

Acţiunile întreprinse de administraţia română sunt în concordanţă cu acţiunile întreprinse de Letonia, Ungaria, Polonia şi Slovacia. În încercarea de a elimina frauda intracomunitare realizată prin intermediul unor firme fantomă (Missing Trader IntraCommunity – MTIC), România a introdus şi extins mecanismul intern de taxare inversă (în 2013 şi 2016).

De asemenea, România a introdus un mecanism obligatoriu de divizare a plăţii pentru persoanele impozabile şi instituţiile publice care au restanţe fiscale sau care fac obiectul procedurii de insolvenţă. Mecanismul a fost în vigoare între 2018 şi 2020. În plus, în 2018, România a introdus case de marcat electronice pentru firmele mijlocii şi mari.

Măsurile similare introduse, situaţia macroeconomică, precum şi alţi factori, cum ar fi popularitatea plăţilor digitale sau indicele de corupţie, nu disting clar România de grupul de state membre care au înregistrat o îmbunătăţire semnificativă a conformării la plată. O diferenţă pronunţată se constată în raportarea digitală a tranzacţiilor cu TVA între România şi cel din urmă grup. Spre deosebire de Letonia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, până în 2022, plătitorii de TVA din România nu erau obligaţi să-şi raporteze datele de tranzacţionare.

Acest lucru, în schimb, a avut probabil un impact negativ asupra eficienţei aplicării impozitelor. În plus, auditurile fiscale au fost considerate ineficiente conform standardelor internaţionale. Cu toate acestea, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi-a schimbat recent modul de operare. Începând cu 2022, companiile mari sunt acum obligate să-şi transmită informaţiile fiscale prin noul sistem SAF-T. Sistemul a fost extins în continuare la întreprinderile mijlocii (din 2023), iar din 2025 va fi introdus şi pentru companiile mici. Estimările rapide indică o scădere a deficitului de încasare a TVA în 2022 cu aproximativ 1,5 puncte procentuale (pp). Cu toate acestea, impactul introducerii nu va fi probabil vizibil decât la o dată ulterioară, când estimările de conformitate pentru anii următori vor fi disponibile.