Date din piața hotelieră: România are 36 de hoteluri clasificate la 5*/ Brașovul concentrează cel mai mare număr de structuri de primire turistică din țară. Cum a evoluat numărul de camere față de anul trecut?

În anul 2022 față de anul 2021, numărul de camere raportate a crescut cu 546 în pensiunile agroturistice, 1855 în hoteluri, iar la vilele turistice 63 camere şi la pensiunile turistice a scăzut cu 392 camere, arată datele Institutului Național de Statistică centralizate la 31 iulie 2022. Din numărul total de hoteluri din țară, aproximativ 80% sunt clasificate cu 3 şi respectiv 4 stele. Județul Brașov a concentrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică, iar zona “Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea” a oferit cel mai mare număr de locuri de cazare.

79,7% din hoteluri erau clasificate cu 3 şi 4 stele. Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (54,7% din total hoteluri), 4 stele (25,0%) şi 2 stele (16,1%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 36, aceeași valoare ca la 31 iulie 2021. Din numărul total de locuri în hoteluri, 46,4% au fost în hotelurile cu 3 stele, 30,7% au fost în hoteluri cu 4 stele, 17,1% în hotelurile cu 2 stele, 4,2% în hotelurile cu 5 stele, 1,5% în hotelurile cu o stea şi 0,1% în hotelurile neclasificate pe stele. La data de 31 iulie 2022, erau neclasificate pe stele 85 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 89 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind tabere de elevi şi preşcolari (55,3% din total în anul 2022), iar din cele 1629 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2022, un număr de 3 hoteluri (cu un total de 212 locuri), nu erau clasificate pe stele.

Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 27,5% au fost în “staţiunile din zona montană”, 16,3% în “Municipiul Bucureşti şi orașele reședinţă de județ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 8,6% în “staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 7,1% în “staţiunile balneare”, 4,7% în “Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”, iar 35,8% au fost în “alte localități şi trasee turistice”.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Judeţul Braşov a concentrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică Primele trei judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Braşov (879 structuri de cazare), Constanţa (864) şi Suceava (537). Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24,6%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe), urmat de județul Brașov (7,6%) și Municipiul Bucureşti (7,1%). Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 24,5%, judeţul Braşov 7,8%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,4%.

Din totalul de 167.900 de camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2022 (exclusiv camerele din căsuţe), 101.600 (60,5%) erau în hoteluri. În anul 2022 față de anul 2021, numărul de camere raportate a crescut cu 546 în pensiunile agroturistice, 1855 în hoteluri, iar la vilele turistice 63 camere şi la pensiunile turistice a scăzut cu 392 camere.

Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2022 a fost de 367.400. Cele mai multe locuri, 204.000, erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice (cu 56.900 locuri), pensiunile turistice (cu 34.600) locuri, vilele turistice (cu 17.500 locuri), hosteluri (cu 13.600 locuri).

Zona “Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea” a oferit cel mai mare număr de locuri de cazare. Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 89.600 erau în “Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 86.300 erau în “staţiuni din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 79.700 în “alte localităţi şi trasee turistice”, 66.700 în “staţiuni din zona montană”, 36.600 în “staţiuni balneare” şi 8.400 în zona “Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”.

La apartamente și camere de închiriat, la data de 31 iulie 2022, erau clasificate pe 3 stele, 530 apartamente (62,6% din total în anul 2022), la 2 stele, 263 apartamente, la 1 stea, 49 apartamente, iar la 4 stele, un număr de 4 apartamente. Numărul total de locuri de cazare turistică existente în apartamente și camere de închiriat la 31 iulie 2022 a fost de 11,0 mii, în creștere cu 18,3%, față de anul 2021.

Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 27,5%, judeţul Braşov 11,5%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,2%. Pe zone turistice din numărul total de locuri în apartamente și camere de închiriat, 3.100 erau în “staţiuni din zona montană”, 2.800 în “staţiuni din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 2.300 în “Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 600 în “staţiuni balneare”, 100 în zona “Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)” şi 2.100 erau în “alte localităţi şi trasee turistice”,.