România a produs, în primele patru luni din 2024, o cantitate de ţiţei de 903.900 de tone echivalent petrol (tep), cu 36.100 tep mai mică (-3,8%) faţă de cea din perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), citate de Agerpres.
Importurile de ţiţei au depăşit, în perioada menţionată, 2,18 milioane tep, fiind cu 552.400 tep sub cele consemnate în ianuarie-aprilie 2023 (-20,2%).
Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), producţia de ţiţei a României se va situa pe o traiectorie descendentă până în 2026, cu un ritm mediu anual de -2,2%, consecinţă a declinului natural al zăcămintelor şi menţinerii unităţilor existente de producţie.
Astfel, în 2024, producţia va fi de 2,98 milioane tep (-2,3% faţă de anul anterior), în 2025 de 2,91 milioane tep (-2,3%) şi în 2026 de 2,86 milioane tep (-2%).
Pe de altă parte, pentru importul de ţiţei, CNSP estimează o creştere în perioada menţionată cu un ritm mediu anual de 4,1%.
Pentru anul 2024 sunt estimate în ultima Prognoză a echilibrului energetic importuri de 9,65 milioane tep (+4,7%), pentru 2025 de 10 milioane tep (+3,6%), iar pentru 2026 de 10,3 milioane tep (+3%).
Sectorul de rafinare din România este format din patru rafinării operaţionale: Petrobrazi (deţinută de OMV Petrom), Petromidia şi Vega (deţinute de Rompetrol) şi Petrotel (deţinută de Lukoil) cu o capacitate operaţională totală de aproximativ 12 milioane tone pe an.
Conform proiectului Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, România are o capacitate de prelucrare a ţiţeiului mai mare decât cererea internă de produse petroliere. Totuşi, rafinăriile româneşti achiziţionează producţia naţională de ţiţei şi importă circa două treimi din necesar. În anul 2023, rafinăriile din România au prelucrat 10,2 milioane tone ţiţei şi aditivi, din care 2,8 milioane tone producţie internă şi 7,4 milioane tone import.