Foto: Pexels
Produsul Intern Brut în Trimestrul III al anului a fost, în termeni reali, cu 1,3% mai mare față de trimestrul II, arată datele semnal publicate azi de Institutul Național de Statistică. Creșterea trimestrială în T2 fusese de 1,8%.
Produsul intern brut în trimestrul III 2022 a înregistrat o creştere faţă de trimestrul III din anul 2021 cu 4,0% pe seria brută şi cu 4,7% pe seria ajustată sezonier; • În perioada 1.I-30.IX 2022, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2021, cu 5,0% pe seria brută şi cu 4,3% pe seria ajustată sezonier. • Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul III 2022, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 257 din 12 octombrie 2022.
Seria ajustată sezonier. În trimestrul III 2022, comparativ cu trimestrul II 2022, Produsul intern brut a crescut cu 1,3%. Faţă de trimestrul III din anul 2021, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4,7%. In perioada 1.I-30.IX 2022, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021, Produsul intern brut a crescut cu 4,3%.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Serie brută. Produsul intern brut în trimestrul III 2022 comparativ cu trimestrul III din anul 2021 a înregistrat o creştere cu 4,0%. In perioada 1.I-30.IX 2022, faţă de aceeaşi perioadă din anul 2021, Produsul intern brut a crescut cu 5,0%.
Potrivit datelor publicate în octombrie, comparativ cu primul trimestru al anului, PIB în T2 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,8% (date ajustate sezonier).
Revizuiri
Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2022 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, fiind înregistrate modificări ale indicilor de volum comparativ cu a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2022, publicată în 12 octombrie 2022.
Astfel: − rezultatele trimestrului I 2022, comparativ cu trimestrul IV 2021, au fost revizuite de la 106,4% la 104,4%; − rezultatele trimestrului II 2022, comparativ cu trimestrul I 2022, au fost revizuite de la 105,0% la 103,9%.
Activitatea economică s-a menținut ridicată, în tot semestrul I al anului curent, una din cele mai ridicate din toată UE, dar pentru partea a doua anului este previzibilă o temperare, a spus, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în prezentarea datelor despre inflație. Temperarea vine în linie cu evoluțiile și pe plan internațională și cu impactul recesionist pe care îl are și inflația, pe de o parte și, pe de altă parte, întărirea politicii monetare.
Reamintim că Banca Națională a României (BNR) a avertizat, săptămâna trecută, că economia românească va cvasi-stagna în trimestrele III și IV 2022, după ce comerțul cu amănuntul și producția industrială au scăzut. În plus, BNR estimează că economia va încetini puternic, sub potențialul de creștere, care este de 3%, în ultimul trimestru al anului viitor.
Previziunea CE: PIB-ul real va înregistra o creștere cu 5,8% în 2022
Previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene arată că, după un an 2022 cu o creștere importantă, economia României urmează să încetinească, estimându-se că PIB-ul real va crește cu aproximativ 2 % în următorii ani, din cauza inflației în urcare, a înăspririi condițiilor financiare și a urmărilor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Se preconizează că inflația va atinge un nivel maxim la sfârșitul anului 2022 și că va rămâne la un nivel ridicat în 2023, înainte de a scădea în 2024. Șomajul se va menține la aproximativ 5-6 %. Se estimează că deficitul public va scădea treptat până la 4,8 % în 2024, ca urmare a veniturilor ridicate și a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal pe fondul unei creșteri semnificative a PIB-ului nominal. Ponderea datoriei în PIB va fi de circa 47,6 % în 2024.
În ansamblu, se estimează că PIB-ul real va înregistra o creștere cu 5,8 % în 2022, cu 1,8 % în 2023 și cu 2,2 % în 2024. În privința riscurilor, previziunile macroeconomice înclină către o evoluție negativă, deoarece întârzierile în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al României ar putea reduce investițiile și creșterea economică.