sursa foto: Inquam Photos/ Diana Oroș
Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut, în februarie 2023, la 706,524 miliarde lei, faţă de 694,91 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor, citate de Agerpres.
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 50,1%, de la 49,2% în ianuarie 2023. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că Guvernul trebuie să prezinte public un program pentru reducerea poverii și trebuie să înghețe cheltuielile cu salariile din sectorul public, când datoria trece de 50% din PIB.
În a doua lună a acestui an, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 676,91 miliarde de lei, de la 664,26 miliarde de lei în ianuarie 2023, iar cea pe termen scurt a scăzut la 26,61 miliarde lei, de la 30,657 miliarde de lei în luna precedentă.
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 589,86 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 106,41 miliarde de lei.
Datoria în euro se ridica la 308,31 miliarde echivalent lei, cea în monedă naţională la 323,26 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 73,7 miliarde echivalent lei.
Datoria administraţiei publice centrale era, la finele lunii februarie 2023, de 687,763 miliarde de lei, în urcare de la 675,88 miliarde lei în ianuarie, din care 658,19 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (308,68 miliarde de lei) şi în euro (304,13 miliarde de lei, echivalent).
Datoria administraţiei publice locale a scăzut la 18,76 miliarde de lei, de la 19,034 miliarde de lei în ianuarie 2023, din care 18,72 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.
Datoria internă a administraţiei publice era, în februarie 2023, de 334,91 miliarde de lei (23,8% din PIB), din care 320,99 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 13,92 miliarde de lei datoria administraţiei locale.
Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 371,6 miliarde de lei (26,4% din PIB), din care 366,76 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,84 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.
Care sunt obligațiile Guvernului dacă datoria publică a României depășește pragul de 50% din PIB
Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește că, în cazul în care datoria publică depășește anumite praguri, Guvernul trebuie să vină cu o serie de măsuri.
Astfel, în cazul în care datoria publică depășește 50% din PIB, Guvernul trebuie să prezinte public și să aplice, în cel mai scurt timp, un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut. Programul va cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public, conform legii.
Reamintim că salariile în sectorul public sunt înghețate în 2021 la nivelul din decembrie 2020. Cu toate acestea, cheltuielile totale privind salariile pot crește, datorită faptului că se majorează numărul de salariați sau se acordă prime sau plăți ocazionale.
Ce se întâmplă dacă datoria publică trece de pragul de 50% din PIB
Legea responsabilității fiscal-bugetară stabilește o serie de praguri pentru datoria publică, care, dacă sunt depășite, vin cu o serie de măsuri de pus în practică de către Guvern, astfel:
- dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut: Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil
- dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:
- Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
- programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
- dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:
- se iau toate măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut;
- Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;
- dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:
- se aplică măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut;
- Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice, astfel: datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an;
„Primul ministru ar trebui să vină în fața Parlamentului cu un plan de redresare economică. Este explicit în lege, când se depășește datoria de 50% și să recunoască că toate veniturile românilor vor fi înghețate”, afirma liderul PSD Marcel Ciolacu, anul trecut, în contextul în care existau și atunci discuții despre depășirea acestui prag, lucru evitat „la mustață”.
Datoria României a crescut accelerat ca sumă, în ultimii ani, în contextul unor deficite din ce mai în ce mai mari, pe fondul majorării continue de salarii și pensii. Aceste creșteri nu au putut fi susținute din creșteri ale veniturilor, așa că au fost necesare împrumuturi pentru a le plăti. Consiliul Fiscal atrăgea atenția la începutul anului trecut că ponderea cheltuielilor cu salariile, pensiile și asistența socială a ajuns la 94,3% din veniturile bugetului de stat.