sursa foto: Pexels/ Karolina Grabowska
Euro a ajuns marți la același nivel cu dolarul, pentru prima dată de când a fost pus în circulație, ceea ce are o serie de efecte, printre care prețuri mai mari pentru energie, inclusiv pentru România, ceea ce va inflama din nou inflația.
Astăzi, 1 euro este egal cu 1 dolar. Spre comparație, la începutul lunii februarie, euro valora peste 1,13 dolari, după care a urmat o cădere puternică. Astfel, dolarul, cunoscut drept o monedă de refugiu în perioade turbulente, s-a apreciat cu 14% de la începutul anului.
Euro nu a mai atins acest prag, la egalitate cu dolarul, din anul în care a fost pus în circulaţie, în urmă cu 20 de ani. Ultima dată când euro a scăzut sub nivelul dolarului a fost în noiembrie 2002, când euro valora 0,99 dolari. De atunci, euro s-a bucurat de o creștere constantă, ajungând la aproape 1,60 dolari în vara lui 2008, când Marea Recesiune făcea ravagii financiare în SUA.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Și Banca Națională a României (BNR) a anunțat marți o valoare maximă atinsă de dolar în faţa leului, de 4,9391 lei/dolar, în timp ce cursul euro-leu a fost de 4,9411 lei/euro.
Care au fost motivele pentru aprecierea dolarului și deprecierea euro?
De mai multe luni, moneda euro este supusă la presiuni pe pieţele financiare, din cauza declanșării războiului în Ucraina şi a măsurilor relativ limitate adoptate de Banca Centrală Europeană pentru a combate inflaţia ridicată.
Căderea s-a accelerat în ultimele săptămâni, pe măsură ce s-a răspândit teama că Rusia, principalul furnizor de energie al UE, va întrerupe complet fluxurile de gaze ca represalii la sancțiunile occidentale. Până acum, 12 țări UE au suferit o reducere totală sau parțială a gazului rusesc.
În plus, luni, Rusia a anunțat că oprește timp de 10 zile livrările de gaz către Germania prin gazoductul Nord Stream 1 pentru lucrările anuale de întreținere, ceea ce a accentuat și mai mult această teamă. Nu este clar dacă Kremlinul va dispune ca suspendarea să se prelungească dincolo de acest termen și să devină nedeterminată.
În acest context, este important de reamintit că, în perioade de turbulențe, precum cele din prezent, investitorii consideră moneda americană drept o valoare tradiţională de refugiu.
În plus, în prezent, economia americană performează mai bine decât a uniunii monetare, spune pentru Economedia Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România. Același argument îl expune și Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR: „Creșterea economică din SUA este mai rezilientă și semnificativ mai puțin expusă la șocurile legate de Rusia”.
În plus, Rezerva Federală (FED) crește mult mai rapid rata de dobândă la dolar decât o face Banca Centrală Europeană la euro. Dacă FED deja a făcut mai multe majorări, BCE nu a făcut niciuna, spune Codîrlașu. Potrivit lui, diferențialul de dobândă a ajuns în favoarea dolarului.
Ciprian Dascălu afirmă că, în ultima perioadă, datele pe zona euro au surprins negativ mai mult, comparativ cu așteptările pieței, în timp ce cele din Statele Unite au fost mai degrabă în linie cu așteptările.
În plus, faptul că Rusia a anunțat că oprește furnizarea de gaz către Germania a dus la o aversiune la risc în UE. „Iar când este aversiune la risc pe piața globală, sunt trei monede care se apreciază: dolarul, yenul și francul elvețian”, mai arată Codîrlașu.
Ce efecte are paritatea euro dolar
O mare parte din mărfurile mondiale au prețuri în dolari: petrol, grâu, porumb, aluminiu, cupru, oțel.
„Și atunci, noi, când le importăm – că petrol importăm –, vor costa mai mulți lei, ceea ce are impact pe inflație și pe deficitul comercial, pe care le majorează”, spune Adrian Codîrlașu.
În plus, dacă România importă materii prime plătite în dolari și le prelucrează și exportă în UE, atunci valoarea exporturilor scade, mai spune el.
„Un dolar mai puternic înseamnă prețuri la materii prime exprimate în lei mai mari, implicit presiuni în sus pe inflație și pe adâncirea deficitului comercial de bunuri”, spune și Ciprian Dascălu.
Rata inflației din România a atins un nivel de 15,1%, în iunie, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
Pentru ţările care au emis obligaţiuni în dolari, o depreciere a valorii euro în raport cu dolarul le majorează costul rambursării datoriilor.
În martie, Ministerul român al Finanțelor a împrumutat 1,75 miliarde de dolari pe piețele internaționale. În ianuarie, Guvernul a mai împrumutat 2,4 miliarde de dolari.
AFP: Care sunt consecințele declinului monedei europene?
În UE, un curs de schimb mai mic al monedei euro face ca bunurile importate să devină mai scumpe, ceea ce pe cale de consecinţă alimentează şi mai mult inflaţia, scria și AFP. Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou record de 8,6% în luna iunie.
Aproape jumătate din toate bunurile importate în zona euro sunt facturate în dolari, comparativ cu mai puţin de 40% în euro, potrivit Eurostat.
De exemplu, petrolul şi gazele sunt plătite în mod tradiţional în dolari, iar preţul pentru aceste două materii prime a explodat în ultimele luni, ca o consecinţă a războiului din Ucraina.
Asta înseamnă că este nevoie de mai mulţi euro pentru plata unei cantităţi echivalente de bunuri în dolari.
“Bunurile importate devin mai puţin competitive, concurează între ele şi deci devin mai scumpe, ceea ce alimentează inflaţia şi erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor”, susţine Isabelle Mejean, profesoară la Sciences Po.
Un efect specific al deprecierii euro în raport cu dolarul este că va “reduce turismul european în special spre SUA”, a declarat economistul BNP Paribas, William De Vijlder.
Pentru că vizitatorii europeni trebuie să plătească mai mulţi euro pentru a cumpăra echivalentul în dolari, asta va împinge în sus costul călătoriei lor în SUA, dar la fel este şi cazul pentru ţările ale căror monede sunt legate de dolar, cum sunt Qatarul sau Iordania.
În contrast, vizitatorii în Europa din SUA, Qatar şi Iordania vor profita de pe urma cursului de schimb deoarece dolarii lor le vor permite să cumpere mai mult în zona euro comparativ cu situaţia de dinainte.
În ce privește companiile, efectele scăderii valorii monedei euro variază în funcţie de cât de dependentă este compania de comerţul exterior şi de energie.
“Companiile care exportă în afara zonei euro profită de pe urma deprecierii euro pentru că preţurile lor devin mai competitive atunci când sunt convertite în dolari”, spune Philippe Mutricy, director de cercetare la banca Bpifrance. “În schimb, companiile orientate spre importuri sunt dezavantajate”, a arătat el.
În cazul artizanilor locali, care sunt dependenţi de materiile prime şi energie, dar care exportă puţin, un euro mai slab poate conduce la o veritabilă explozie a costurilor.
Cel mai mare câştigător de pe urma deprecierii monedei euro sunt companiile din industria manufacturieră care îşi exportă produsele în străinătate, precum cele din industria aerospaţială, automobile, produse de lux şi chimie.
Teoretic, deprecierea monedei euro face preţurile din afara zonei euro mai competitive şi deci stimulează exporturile de bunuri şi servicii europene în străinătate.
Însă efectul pozitiv poate fi contracarat de creşterea preţurilor la materiile prime, ca urmare a războiului din Ucraina, în special asupra ţărilor a căror economie este bazată pe exporturi, cum este Germania.
Paritatea euro-dolar vine în momentul în care Croația finalizează procesul de aderare la zona euro, devenind al 20-lea stat membru al UE care adoptă moneda comună.
„Poate că, la un anumit nivel, paritatea euro față de dolar american este doar un număr. Dar piețele sunt formate din ființe umane cărora se întâmplă să le pese de niveluri, ceea ce conferă parității o semnificație psihologică specială, nu în ultimul rând din moment ce nu am văzut [paritate] de 20 de ani. Aceasta este o mare problemă”, a scris, pe Twitter, Robin Brooks, economist șef la Institutul de Finanțe Internaționale (IIF).