Sursa foto: Unsplash / Maheshkumar Painam
Personalul feroviar, șoferii de camioane și fermierii se numără printre cei care amenință cu greve în toată Germania începând de luni, în cadrul unor proteste la nivel național, în legătură cu nemulțumiri care variază de la salarii și condiții de muncă până la reduceri ale subvențiilor agricole și taxe rutiere mai mari, scrie The Guardian.
Germania, care a fost mult timp centrul de putere al Europei, se confruntă cu un amestec puternic de probleme structurale pe termen scurt și mai profunde care, împreună cu un guvern divizat și aparent ineficient, au determinat economiștii să vorbească despre „bolnavul Europei”.
Iată câteva dintre provocările cu care se confruntă cel mai populat stat al UE.
De ce suferă economia Germaniei?
Reformele profunde ale pieței muncii de la sfârșitul anilor ’90, urmate de o cerere în creștere în China și pe piețele în curs de dezvoltare, au contribuit la crearea a milioane de locuri de muncă și la o creștere economică puternică în Germania timp de peste două decenii.
Acum, însă, renumitul model economic al țării pare să se clatine. FMI preconizează că Germania va fi singura economie din G7 care se va fi contractat în 2023.
În parte, problemele sunt circumstanțiale și deci, sperăm, temporare: o economie chineză mai slabă, de exemplu, și impactul războiului Rusiei în Ucraina.
Cererea pentru bunurile pe care sectorul de export al Germaniei le produce în principal – mașini, automobile, unelte, produse chimice – fluctuează în funcție de starea economiei în general.
Dar actuala criză a scos la iveală și problemele pe termen lung care afectează eficiența economică a țării. Economiștii indică îmbătrânirea rapidă a populației țării, lipsa unor investiții majore recente în infrastructură și ratele ridicate ale impozitului pe profit.
Se estimează că producția va scădea cu 0,5% în 2024. Pe termen mai lung, printre amenințări se numără concurența chineză pe piața automobilelor electrice și costul atingerii nivelului zero net de emisii, mai ridicat în Germania din cauza bazei sale industriale uriașe și energointensive și a respingerii energiei nucleare.
Este statul la înălțimea sarcinii?
Navigarea prin schimbări economice, sociale și geopolitice rapide necesită, în general, deschidere, adaptabilitate și un proces decizional rapid din partea instituțiilor statului – care nu prea sunt caracteristicile birocrației germane.
Digitalizarea este în urma unei mari părți din restul Europei. Germania se bazează încă foarte mult pe numerar, care a reprezentat anul trecut aproximativ 40% din plățile la punctele de vânzare, față de 8% în Suedia. Conectivitatea în bandă largă rapidă se îmbunătățește, dar este încă fragmentată.
Șeful asociației germane a industriilor digitale, Bitkom, a numit țara un „stat eșuat” în ceea ce privește serviciile guvernamentale digitale. Permisele de construcție, licențele de funcționare și înregistrările de societăți durează mult mai mult decât media UE.
Toate acestea au un impact structural asupra productivității, la fel ca și o administrație adesea criticată ca fiind excesiv de lentă, excesiv de legalistă, inutil de precaută și care are nevoie de o reformă de anvergură. În consecință, birocrația germană este legendară.
Ce face guvernul în această privință?
La mai mult de jumătate din mandatul său de patru ani, 82% dintre alegătorii germani sunt mai puțin mulțumiți sau deloc mulțumiți de performanța coaliției divizate și în dificultate a lui Olaf Scholz, formată din SPD de centru-stânga, Verzi și FDP neoliberal.
SPD-ul lui Scholz a căzut pe locul al treilea, în urma opoziției de centru-dreapta CDU/CSU și a partidului de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD), în timp ce ratingul de aprobare pentru Verzi este la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, iar FDP a pierdut o treime din sprijinul său.
Coaliția a moștenit multe dintre problemele actuale ale țării și a promis reforme majore pentru a le rezolva – dar pandemia de Covid, sprijinul acordat Ucrainei și o criză energetică au pus o presiune uriașă asupra promisiunii sale de a se moderniza fără a afecta sectoare individuale.
Considerat deja pe scară largă ca fiind ineficient, guvernul a primit o nouă lovitură dură la sfârșitul anului trecut, când Curtea Constituțională a decis că bugetul său pentru 2024 a încălcat normele fiscale consacrate în constituție, declanșând o criză bugetară de mai multe miliarde de euro.
Decizia a însemnat că guvernul nu a putut redirecționa 60 de miliarde de euro din împrumuturile rămase din fondul de urgență pentru pandemie către un fond pentru climă și transformare (KTF) destinat să alimenteze tranziția ecologică a Germaniei și să modernizeze industria.
Va fi greu să se alcătuiască un buget fără acești bani. Verzii sunt reticenți în a face compromisuri în ceea ce privește mediul și cheltuielile sociale, FDP refuză să ridice o frână constituțională a datoriei și dorește reduceri bugetare importante, iar SPD este blocat la mijloc.
Pe fondul unei serii de pierderi în alegerile de stat, a scăderii popularității și a creșterii alarmante a AfD, fiecare partid pare din ce în ce mai hotărât să se distingă clar de celelalte, ceea ce face ca un acord asupra politicilor economice cheie să fie și mai greu de găsit.
Cine intră în grevă și de ce?
Biroul național de audit al Germaniei a descris rețeaua feroviară deținută integral de stat, Deutsche Bahn, ca fiind în criză permanentă, cu datorii de 30 de miliarde de euro și cu cel mai scăzut nivel de punctualitate din ultimii opt ani.
Potrivit sindicatelor, de vină sunt decenii de investiții insuficiente. Sindicatul mecanicilor de locomotivă (GDL) a lansat un apel la „greve nelimitate” începând cu 8 ianuarie, ceea ce ar putea provoca perturbări majore, în principal din cauza cererii sale de a avea o săptămână de 35 de ore, în loc de 38 de ore.
În ciuda unei schimbări parțiale a guvernului, joi, fermierii continuă să protesteze împotriva planurilor de reducere a subvențiilor pentru motorină și a scutirilor de taxe pentru vehiculele agricole, ca parte a reducerilor planificate de 900 de milioane de euro în sprijinul sectorului agricol.
Fermierii spun că reducerile planificate le vor amenința mijloacele de subzistență și competitivitatea agriculturii germane și au avertizat că, începând cu 8 ianuarie, vor fi „prezenți peste tot într-un mod pe care țara nu l-a mai experimentat până acum”.
Transportatorii sunt revoltați din cauza taxelor de drum mai mari, în timp ce unii medici – inclusiv, începând cu 9 ianuarie, specialiști – ar putea decide să închidă cabinete în sprijinul cererilor profesiei medicale de a primi mai mult sprijin din partea statului pentru un sistem supraîncărcat.
Mai târziu în cursul anului, vor avea loc runde de negocieri colective în sectorul comerțului cu amănuntul, al construcțiilor, al transportului aerian, al industriei chimice, metalurgice și electrice. În contextul unei economii care se clatină și al crizei continue a costului vieții, toate acestea ar putea fi noi puncte de pornire pentru greve.