De la Homo sapiens la Tech sapiens: cele 6 categorii de tineri din Gen Z care vor deveni angajați și lideri în 2030, din perspectiva HR

Generația Z pare să aibă particularitățile ei nu doar în obiceiuri, ci și în orientarea către viitoarele locuri de muncă, iar angajatorii încearcă să se adapteze până în 2030. Tinerii din Gen Z au crescut odată cu AI-ul, cu lumea virtuală și rețelele sociale, și sunt interesați de ESG și de politicile de mediu. Astfel că, în următorii 5-10 ani, la locul de muncă vor apărea colegi din Gen Z ale căror nevoi și așteptări încep să fie conturate încă de pe acum.

O analiză descrie, din perspectiva specialiștilor de HR, cum ar putea arăta profilurile Gen Z din postura de angajaţi și lideri în 2030. Au reieșit 6 tipologii de tineri care reflectă preocupările pe care le au, care să fie în concordanță cu locul de muncă. Aceste profiluri sunt:

• Tech sapiens, tinerii care îmbină automatizarea cu inteligența umană
• Virtual creators, creatorii de conținut pentru lumea virtuală, rețele de socializare, etc.
• Silent workers, tinerii care vor să aibă responsabilități clare la job, nu se implică suplimentar și vor să departajeze limpede viața profesională și cea personală.
• Impact advocates, acei angajați care sunt foarte sensibili la ce este corect, vor impact social și sunt interesați de ESG.
• Handymen 2.0, artizanii care vor îmbina tradiția cu tehnicile inovative, în așa-numitele neo-meșteșuguri.
• Gig workers, cei interesați de proiecte punctuale, care jonglează cu mai multe joburi în paralel.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Analiza a fost realizată de HR Club. Proiectul a fost dezvoltat în perioada aprilie – septembrie 2024 împreună cu Future Station, companie cu expertiza în Foresight – disciplina pentru studiul viitorului. La cercetare au participat 100 de specialiști în resurse umane.

Generaţia Z (Gen Z), născută între 1997 și 2012, reprezintă cea mai recentă generație care intră pe piaţa muncii și va fi o parte semnificativă a forţei de muncă în următorul deceniu. La nivel global, 27% din Gen Z va constitui forța de muncă până în 2025, se arată în comunicatul HR Club emis cu analiza „GenZ Landia – viitorul forței de muncă”.

Prin ce se deosebește Gen Z? (Date preluate din analiză)
Sunt nativi digitali. Fiind prima generație crescută complet în era digitală, Gen Z vine cu abilități tehnologice native și o perspectivă unică asupra muncii în era digitală.
Pot avea valori distincte. Gen Z pune accent puternic pe sustenabilitate, diversitate, incluziune și echilibrul viață-muncă, influențând cultura organizațională.
Sunt inovativi și adaptabili. Abilitățile lor de multitasking, gândirea și adaptabilitatea rapidă la schimbare sunt importante în mediul de afaceri actual, în continuă evoluție.
Au fost expuși la provocări unice. Gen Z se confruntă cu provocări specifice, cum ar fi intrarea pe piața muncii în timpul sau după o pandemie globală, ceea ce le-a modelat așteptările și perspectivele.

În prezent, statisticile arată un decalaj mare între țările UE. Cei mai mulți tineri între 15 și 29 de ani care nu au un loc de muncă și nici nu sunt la studii se găsesc în România. În 2023 procentul era de 19,3 (față de 4,3 în Olanda sau 6,4 în Germania), potrivit Eurostat, citat de HR Club.

Potrivit INS, în trimestrul IV din 2023, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat, (22,2%) în rândul tinerilor între 15 şi 24 de ani, menționează HR Club.