Sursa foto: Pexels
Decarbonizarea economiei va costa România 300 de miliarde de dolari, până în 2050, a spus fostul ministru al Economiei, actual consilier de stat, Florin Spătaru, la o conferință organizată de News.ro. Spătaru a precizat clar că aceste costuri reprezintă obligații asumate în cadrul tranziției „verzi”, iar fondurile trebuie direcționate către digitalizare și industrie eco. Având în vedere orizontul de timp și suma implicată, rezultă că România ar trebuie să cheltuie anual circa 12 miliarde pentru a se decarboniza. Mai mult, Spătaru atrage atenția că miliardele de dolari trebuie evidențiate distinct în construirea bugetului național. La pachet, așteptăm și decizii luate la nivelul Comisiei Europene care să ducă înspre stoparea fluxului de importuri din țări non UE. Practic, din ce spune fostul ministru, UE ar trebui să se îndrepte spre o formă de autarhie și autosuficiență care ar trebui să pună în centru consumul de produse și servicii doar din țări UE.
„Haideţi să vedem lucrurile realist! Ştiţi care este costul unor obligaţii pe care ni le-am asumat prin decarbonizare până în 2050? Spune Banca Mondială: 300 de miliarde de dolari. Ăsta este preţul pe care România trebuie să-l plătească să devină net zero, să îşi atingă ţinta de decarbonizare comparativ cu 1990. Asta înseamnă că, la nivel public, ar trebui să alocăm pe toate cele şase paliere – energie, industrie, agricultură, zona rezidenţială, transporturi, dar şi deforestare – 100 de miliarde de dolari până în 2050 iar 200 de miliarde de dolari trebuie să-i atragem din fonduri private. Este o realitate cu care trebuie să ne confruntăm şi de care trebuie să ţinem cont în viitor, când vom proiecta bugetele pe care vrem să le alocăm”, a spus Spătaru.
Potrivit fostului ministru, scăderea producţiei industriale nu se constată doar în România, ci în general, la nivel european „pentru că Europa nu a fost în stare, cel puţin în ultimii ani, să vină cu măsuri industriale care să oprească influxul de produse din alte zone”. „Este prima oară când înţelegem că externalizarea know how-ului către Asia nu face altceva decât să genereze o dependenţă şi mai mare”, a remarcat fostul ministru al Economiei.
Florin Spătaru a mai afirmat că, în opinia sa, perioada următoare va fi una a industrializării Europei şi, în context, şi a României. Nu a spus însă cum și care este tipul de energie care va fi folosit în cadrul „reindustrializării”, Bineînțeles, ar trebui să fie „verde” și ieftină (pentru a face competitiv produsul industrial), dar nu știm cât, cum și către ce sectoare industriale va fi direcționată.