Comisia Europeană a decis marți să verifice eventualele dezechilibre macroeconomice în 17 țări ale Uniunii Europene. Problemele cauzate de pandemie și războiul din Ucraina şi-au pus atât de mult amprenta asupra țesutului economic al multor state membre, încât executivul UE a decis ca, pe lângă cele zece țări pe care le-a monitorizat deja în trecut, să mai analizeze situația din alte șapte țări, în principal din Europa Centrală și de Est, scrie publicația italiană IlSole24Ore, citată de Rador.
Astfel, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Italia, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania și Suedia vor fi monitorizate din nou. „Examinările aprofundate – explică Comisia – vor evalua dacă aceste dezechilibre se înrăutățesc, dacă sunt în curs de corectare, sau dacă au fost corectate, cu scopul de a actualiza evaluările existente și de a înţelege care sunt eventualele necesităţi ale politicii economice”.
În același timp, creșterea bruscă a inflației prețurilor de consum și de producție, în special în țările din Europa Centrală și de Est, a determinat executivul UE să analizeze situația și în alte șapte țări: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg și Slovacia. Tot marţi Comisia Europeană a publicat recomandările anuale dedicate zonei euro în ansamblu.
Bruxellesul dorește o mai mare coordonare în politicile bugetare, mai multă atenție la investiții și sprijin direcționat pentru familii și afaceri. Comisarul pentru afaceri economice Paolo Gentiloni a declarat: „Faptul că toate statele membre intenționează să finanțeze investițiile publice pentru tranziția verde și digitală este o veste bună. În același timp, măsurile de sprijin trebuie adaptate urgent, pentru a evita o povară inutilă asupra finanțelor publice”.
„Prioritățile noastre sunt clare: vrem să asigurăm surse de energie la prețuri accesibile și să protejăm gospodăriile și întreprinderile vulnerabile de prețurile ridicate la energie”, a adăugat vicepreședintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis. „În efortul de a combate inflația, trebuie să ne asigurăm că politica fiscală nu contrazice politica monetară, ca urmare, ar trebui să evităm stimulentele fiscale la scară largă”.
