Din culisele „retragerii tactice” ale Ursulei von der Leyen. De ce a suspendat UE tarifele reciproce pentru SUA

Suspendarea de către Ursula von der Leyen a primei salve de represalii europene a fost susținută de Cei 27, cu condiția să fie doar o retragere tactică, scrie Le Point, potrivit Rador Radio România.

Actul II al răspunsului european a avut loc joi dimineață în Sala Ambasadorilor Consiliului. Bjoern Seibert, șeful de cabinet al Ursulei von der Leyen, s-a prezentat în fața COREPER – consiliul reprezentanților permanenți al UE – pentru a justifica decizia anunțată câteva ore mai târziu de șefa sa de a suspenda pentru 90 de zile contramăsurile europene care urmau să intre în vigoare pe 15 aprilie.

Omul de încredere al președintei Comisiei știa că va fi supus unui val de întrebări, mai ales după revirimentul dramatic al lui Donald Trump, caree a redus miercuri taxele vamale “reciproce” de la 20 la 10%. Însă ambasadorii marilor state membre – Franța, Germania, Spania, Țările de Jos, Suedia – au pus condiții în sensul acestei retrageri. Ca de obicei, ambasadorul Italiei a cântat o melodie mai dulce pentru urechile lui Donald Trump, pe o partitură scrisă de Giorgia Meloni, care se află în vizită la Washington pe 17 aprilie. Europenii vor fi foarte atenți la rezultatul acestei călătorii.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

“Aceasta poate fi doar o retragere tactică”, au insistat ei la unison. Donald Trump a precizat clar că va negocia cu statele care nu au luat contramăsuri. “Nu ne-am asumat riscul să testăm fiara”, a mărturisit un diplomat european. Imprevizibilitatea lui Donald Trump nu mai este pusă la îndoială. Suspendându-și răspunsul, UE își demonstrează buna credință în dorința sa adesea repetată de a începe negocierile, în fața căreia anturajul lui Trump a rămas surd de la preluarea mandatului.

Dar atenție, ceea ce ar putea părea ca o victorie americană este în realitate doar o iluzie. Ambasadorii au fost dornici să sublinieze aritmetica nemiloasă a tarifelor: Trump a retras de fapt doar o treime din taxele pe care intenționa să le perceapă. Menține 25% pe oțel, aluminiu și automobile. Doar așa-numitele drepturi “reciproce” sunt reduse de la 20% la 10%.

Ambasadorii au tras o linie roșie în faţa lui Bjoern Seibert. “Scopul negocierilor este eliminarea în cele din urmă a acestor taxe vamale și nu să le considere o penalizare minimă care trebuie acceptată. Aceste tarife rămân ilegale în conformitate cu regulile OMC”, a amintit ferm unul dintre ei. Britanicii și-au acceptat soarta, nu şi Europa.

Pentru a-și demonstra buna-credință, șeful de cabinet al lui von der Leyen chiar depășește poziția ambasadorilor, în ceea ce pare a fi o realiniere completă a președintei Comisiei cu poziția franco-germană: fermitate pe fond, deschidere către negociere pe formă.

Un alt punct de consens: arma represaliilor rămâne pregătită. “Răspunsul va continua să fie lucrat pe alte puncte, în special pe așa-numitele drepturi reciproce și pe automobile”, a declarat Comisia. UE nu a răspuns până acum, dar nu exclude nimic. O modalitate de a menține presiunea în această luptă transatlantică.

Adevărata întrebare care agită acum cancelariile europene este simplă: ce vrea cu adevărat să negocieze Trump? “Pretențiile sale de până acum sunt inacceptabile”, a spus un diplomat european.

Au fost deja identificate mai multe linii roșii. Europa nu va renunţa la TVA-ul, pe care Trump îl numește în mod greșit o taxă discriminatorie – chiar dacă se aplică în mod egal companiilor europene și americane. Nici nu se pune problema de a deschide ușa puilor cloruraţi, cărnii de vită tratate cu hormoni sau OMG-urilor, pe care Washingtonul încearcă să le impună de zeci de ani. Este o chestiune de standarde de sănătate și de relația cu alimentele, care este diferită între americani și europeni.

Un alt punct de conflict: Europa nu va ceda legislației sale privind conținutul online (DSA) sau reglementării platformelor mari (DMA). “Aceste două reglementări sunt instrumente suverane ale pieței interne. Când americanii adoptă legi pentru piața lor, ei nu ne consultă. Fiecare își decide regulile la el acasă”, spun ei la Bruxelles.

Poate Europa să iasă din această rută diplomatică fără a-și pierde fața? Iată cele cinci cărți pe care Comisia le-a pus deja pe masă.

* Prima carte: reducerea la zero a taxelor vamale la produsele industriale. Aceasta este oferta publică pe care Ursula von der Leyen a pus-o luni pe masă. O propunere care este “concretă, tangibilă, rapid negociabilă și în interesul reciproc al ambelor blocuri”, vor să creadă cei de la Bruxelles.

În spatele acestei generozități aparente se află o realitate economică: taxele europene asupra produselor industriale sunt în medie mai mari decât echivalentele lor americane. Oferta este deci substanțială. Dar Comisia este conștientă că obstacolul ar putea veni de la Congresul SUA, a cărui aprobare ar fi necesară pentru un astfel de acord.

* A doua carte: recunoașterea reciprocă a sistemelor de conformitate. În spatele acestui jargon tehnic se află o provocare majoră pentru întreprinderi. Europa are o abordare mai centralizată cu activitatea institutelor sale de standardizare, în timp ce americanii au o abordare bazată pe activitățile operatorilor industriali individuali. Același produs trebuie adesea să treacă prin două proceduri de certificare separate pentru a accesa ambele piețe. Chiar și armonizarea parțială ar reduce semnificativ costurile pentru întreprinderile de ambele părți.

* A treia carte: cooperarea energetică. Ursula von der Leyen “a spus întotdeauna că este important să importăm mai mult GNL”, amintește Bruxelles-ul. Gazul natural lichefiat american reprezintă o alternativă strategică la importurile rusești. Această dependență crescută ar putea servi drept monedă de schimb, deși Europa susține că Statele Unite “sunt doar unul dintre posibilii parteneri”. În orice caz, când Trump spune că UE ar trebui să cumpere GNL în valoare de 350 de miliarde de euro, este o mare glumă. Infrastructura portuară ar fi oricum incapabilă să absoarbă această masă de GNL american. Și aici, Trump va trebui să facă compromisuri.

* A patra carte: un front comun împotriva Chinei. “Dacă problema este China, să cooperăm cu China”, sugerează strategii europeni. Ambele blocuri împărtășesc preocupări similare cu privire la supracapacitatea industrială chineză și efectele sale destabilizatoare pe piețele mondiale.

Ursula von der Leyen a avut şi o conversație telefonică cu Xi Jinping pentru a-l alerta cu privire la supracapacitatea țării sale, pe care Europa nu o va mai lăsa să intre. Președintele chinez “nu a dat deoparte problema”, a declarat o sursă apropiată subiectului. China este conștientă că trebuie să lucreze la propriile probleme de subconsum și suprainvestiție. O chestiune care trebuie urmărită.

* A cincea carte, mai riscantă: concesii direcționate asupra produselor agricole americane necontroversate. În timp ce Europa își menține cu fermitate liniile roșii privind puiul clorurat, carnea tratată cu hormoni și OMG-urile, există spațiu de manevră pentru alte produse agricole. Nu va fi atât de ușor să înghită sectorul agricol european…

Deocamdată, dialogul rămâne de stabilit. Abordarea americană care constă în a cere țărilor “să vină cu o ofertă” se ciocnește în mod unilateral de conceptul european de negocieri comerciale. “Va trebui să găsim o emblemă care să nu fie prea scumpă pentru europeni și cu care Trump se poate lăuda în fața alegătorilor săi”, rezumă un diplomat european. Urmarea în episodul următor.