DOCUMENT Mediul de afaceri cere reforma teritorială a României și digitalizare accelerată

Reforma administrativ-teritorială a României, digitalizarea accelerată în interacțiunea dintre stat și contribuabili, listarea la bursă a companiilor de stat și externalizarea marilor proiecte de investiții sunt câteva dintre măsurile propuse guvernului de federația Concordia, care reunește cele mai mari patronate sectoriale din România.

Actuala împărțire a teritoriului, extrem de fragmentată, datează încă din 1968 și este considerată de experți una din cauzele decalajelor de dezvoltare și lipsei de infrastructură. Președintele Iohannis a enunțat și el în anii precedenți nevoia unei reforme teritoriale, dar până în acest moment nu există nici o inițiativă guvernamentală sau parlamentară în acest sens.

Citește aici scrisoarea integrală transmisă premierului de Concordia

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Principalele cereri al mediului de afaceri:

Poziționarea economiei pe o traiectorie sustenabilă de creștere se poate face prin:

1. Accesarea tuturor fondurilor europene disponibile, inclusiv a programului NextGenerationEU de redresare post-COVID; ar fi utilă o consultare cu mediul privat reprezentativ in procesul elaborării Planului National de Redresare si Reziliența (PNRR) pentru a maximiza impactul ulterior al reformelor si investițiilor prevăzute de PNRR în economie.
2. Majorarea multiplicatorului de creștere economică indus de fondurile europene și investițiile guvernamentale în economie;
3. Încurajarea acumulării și generării de capital în rândul companiilor autohtone, prin promovarea reinvestirii profitului sau listării la Bursa de Valori;
4. Îmbunătățirea aptitudinilor forței de muncă pentru urcarea pe scara valorii adăugate, creșterea productivității si a PIB-ului potențial;
5. Încurajarea sectoarelor cu avantaj competitiv, pentru asigurarea unei poziții externe echilibrate până în 2030.

Din punct de vedere al măsurilor care ar trebui să fie implementate din perspectiva politicilor fiscale/guvernamentale, enumerăm următoarele:

• Politicile publice trebuie să aibă un caracter anti-ciclic, pentru a asigura revenirea echilibrată din criză printr-un mix optim între măsurile de politică fiscală și cele monetare;
• Trebuie prezentată o traiectorie credibilă și un angajament clar pentru reducerea deficitului bugetar și echilibrarea structurii acestuia, în sensul scăderii ponderii cheltuielilor rigide, pentru a asigura menținerea ratingului de țară în categoria investment grade. O eventuală diminuare a ratingului ar avea ca principală consecință creșterea costului de finanțare a statului si implicit a economiei;
• Țintirea unui surplus primar în următorii cinci ani, ce ar reduce deficitul extern spre zero și implicit efectul negativ al exportului net asupra creșterii PIB;

Principalele măsuri de consolidare fiscală care nu ar avea efecte negative asupra creșterii economice:

• eliminarea posibilităților de arbitraj fiscal, reducerea supradimensionării aparatului de stat, atât prin creșterea digitalizării, cât și prin stabilirea unor criterii clare de performanță; externalizarea marilor proiecte de investiții pentru eficientizarea acestora și pentru a spori multiplicatorul de creștere economică;
• Stimularea economisirii pe termen lung și a capitalizării firmelor, pentru a asigura o consolidare regională;
• Transparentizarea acționariatului din firme și acordarea de prioritate companiilor listate, sau care au norme de guvernanță corporativă similare, în contractele publice;
• Implementarea unui management performant în companiile publice și listarea acestora la bursă;
• Sporirea cheltuitelor publice în cercetare, dezvoltare și inovație;
• Reforma administrativ-teritorială pentru a stimula investițiile publice locale.

Digitalizare:

• adoptarea actului normativ privind semnătura electronică avansată, care să transpună în legislația națională regulamentul european EIDAS. Reglementarea semnăturii electronice trebuie să fie flexibilă, echilibrată și proporțională, propunând un model care are în vedere o abordare bazată pe încredere între părțile implicate, care, pe de o parte, înțeleg riscurile asociate cu utilizarea fiecărui tip de semnătură și care, în același timp, sunt pregătiți să le asume, respectiv să adopte măsuri suplimentare de management al acestor riscuri.
• adoptarea actului normativ privind realizarea Cloud-ului Guvernamental, prin care să se realizeze, într-o manieră eficientă și optimizată, interconectarea între instituțiile publice, care să conducă la simplificarea procedurilor administrative, reducerea costurilor și timpilor de implementare, asigurarea unui mecanism de acces la informații strict reglementat și respectat de către toate instituțiile publice, precum și mecanisme de protecție a serviciilor și datelor tranzacționate, oferindu-se astfel cetățenilor români un acces rapid și modern la serviciile instituțiilor publice. Adoptarea unei politici de tip „Cloud-ready” este un pas important în pregătirea statului roman pentru o politică publică de tip „Cloud-first”, care să permită modernizarea și digitalizarea complete. Cloud-ul guvernamental trebuie să cuprindă în mod obligatoriu și tehnologii SaaS (software ca serviciu) existente, fie parteneriate cu furnizorii de tehnologii Cloud, fie să adopte un model hibrid.
• dezvoltarea cadrului normativ pentru punerea în circulație a documentelor electronice de identitate pe o scară cât mai largă, cât mai curând posibil. Introducerea noilor cărți electronice de identitate are potențialul de a produce o transformare profundă în ecosistemul digital românesc, în măsura în care sistemul va fi unul deschis, ușor de folosit, inclusiv, accesibil și care va democratiza semnătura electronică.
• alinierea și integrarea proiectelor și inițiativelor legislative care privesc identificarea electronică a persoanelor, semnătura electronică și cărțile electronice de identitate.

Foto: Harta celor 8 regiuni de dezvoltare ale României (Sursa: Calea Europeană)