DOCUMENT Ministerul Finanțelor a publicat proiectul privind al doilea pachet de măsuri fiscale: taxare schimbată pentru multinaționale, capital social majorat pentru SRL, o nouă taxă pe colete, bază de calcul mai mare pentru CASS, impozite mai mari la câștigurile din tranzacțiile bursiere

Ministerul Finanțelor a publicat joi seară proiectul privind doilea pachet de măsuri fiscale, care include schimbări privind taxarea multinaționalelor, majorarea capitalului social pentru SRL, introducerea unei taxe pe colete sub 150 euro, majorarea bazei de calcul pentru CASS la 90 de salarii minime brute pe țară, restricții la cesiunea părților sociale din companii, modificări la eșalonarea datoriilor, majorarea impozitului pe câștigul din tranzacțiile bursiere, dar și multe alte măsuri.

• Proiect de lege
• Expunerea de motive

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a prezentat, miercuri, cele mai importante măsuri din acest pachet.

VIDEO BREAKING Ministrul Finanțelor anunță un nou pachet de măsuri fiscale: Impozitul pe cifra de afaceri se înlocuiește cu o taxă pe afiliați. Apare o taxă pe coletele sub 150 euro. Capitalul social pentru SRL-uri creşte de la 200 de lei la 8.000 de lei

Iată cele mai importante măsuri din proiectul de lege:

Se mărește baza anuală de calcul a CASS la 90 de salarii minime brute pe țară

Se propune majorarea plafonului maxim al bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, de la 60 de salarii minime brute pe țară garantate în plată la 90 de salarii minime brute pe țară, pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

La stabilirea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate, în limita plafonului anual de 90 de salarii minime brute pe țară garantate în plată, se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe ţară stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului, indiferent dacă în cursul aceluiaşi an se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară

Se propune implementarea măsurilor începând cu veniturile aferente anului 2026.

Crește capitalul social al SRL de la 200 la 8.000 lei

Se propune creșterea responsabilității juridice a societăților cu răspundere limitată (SRL) în sensul stabilirii capitalul social al societăților cu răspundere limitată la minimum 8000 lei, care „să genereze o minimă responsabilizare a celor care au sau intenționează să aibă o afacere”.

„Suma de 8000 lei a rezultat ca urmare a actualizării nivelului de capital social de 200 de lei cu indicele prețului de consum ianuarie 1990 – decembrie 2024”, arată proiectul.

Se asemenea se propune o normă tranzitorie pentru societățile deja înființate în sensul că își vor majora capitalul social fie cu ocazia realizării de mențiuni, fie cu ocazia modificării actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani. După expirarea acestui termen, societățile care nu se vor conforma vor fi dizolvate.

Pentru multinaționale: se înlocuiește IMCA cu o taxă pe afiliați

Se propune abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru stabilirea impozitului pe profit datorat, începând cu anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026.

IMCA a fost instituit începând cu 1 ianuarie 2024 în cazul plătitorilor de impozit pe profit, care au realizat în anul precedent, o cifră de afaceri peste 50.000.000 euro şi care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.

De asemenea, impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze natural – ICAS, se aplică până la 31 decembrie 2025/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026.

Luând în considerare bunele practici aplicabile în alte state (Polonia, Ungaria, SUA, etc), se propune ca pentru contribuabilii care depășesc un anumit procent cu cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management, consultanță, cheltuielile cu dobânzile, cu entități afiliate, în raport cu totalul cheltuielilor de aceeași natură, aceste cheltuieli efectuate cu persoane afiliate să fie considerate nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.

Se propune calificarea cheltuielilor aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielilor de management, consultanță, cheltuielilor cu dobânzile, efectuate cu entități afiliate ca fiind nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal, dacă ponderea acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor de această natură este mai mare de 3%.

Impactul net asupra veniturilor din impozitul pe profit de 1,214 miliarde lei în anul 2026 este rezultatul diferenței dintre efectul pozitiv generat de măsura reducerii deductibilității unor categorii de cheltuieli (consultanță, dobânzi,managemant, proprietate intelectuală) și impactul negativ generat de abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri.

Instituțiile de credit datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri.

Se mărește baza anuală de calcul a CASS la 90 de salarii minime brute pe țară

Se propune majorarea plafonului maxim al bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, de la 60 de salarii minime brute pe țară garantate în plată la 90 de salarii minime brute pe țară, pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2026.

La stabilirea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate, în limita plafonului anual de 90 de salarii minime brute pe țară garantate în plată, se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe ţară stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului, indiferent dacă în cursul aceluiaşi an se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară

Se propune implementarea măsurilor începând cu veniturile aferente anului 2026.

Taxă de 25 lei pe colete sub 150 euro

Se propune implementarea unei taxe fixe pentru fiecare colet provenit din spațiul extracomunitar, livrat direct consumatorilor din România prin intermediul furnizorilor de servicii poștale autorizați pe teritoriul României.

Proiectul vizează introducrea unei taxe în cuantum de 25 lei/colet pentru livrările directe către consumatori, scopul urmărit fiind acela de acoperire a costurilor de gestionare a fluxurilor extracomunitare de mărfuri generate de procesarea acestor colete.

Măsura are în vedere coletele provenite din afara UE, indiferent de valoarea declarată, livrate direct către consumatori.

Obligația firmelor de a avea cont bancar. Firmele fără cont bancar, declarate inactive

Se instituie în sarcina persoanelor juridice obligația deținerii unui cont la o instituție de credit din România pe toată durata desfășurării activității.

Persoanele juridice nou înființate sunt obligate să deschidă un cont la o instituție de credit în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înființării.

Se instituie în sarcina instituțiilor de credit din România obligația de a deschide cont persoanelor juridice, la cerere, cu excepția cazurilor în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispozițiilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Este incriminată drept contravenție fapta constând în nerespectarea de către persoanele juridice a obligațiilor referitoare la deschiderea și deținerea unui cont la o instituție de credit.

Data de la care urmează să intre în vigoare noile prevederi este 01.01.2026.

Proiectul stabilește că o firmă este este declarată inactivă și îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a) nu are cont bancar în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului;
b) nu a depus situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora.

În plus, se limitează perioada de inactivitate la maxim 1 an pentru persoanele/entitățile care vor intra în inactivitate după intrarea în vigoare a legii, respectiv 3 ani pentru inactivare voluntara (la Oficiului Național al Registrului Comerțului). În cazul în care inactivii care depășesc perioada maximă reglementă nu se reactivează, li se va solicita de către ANAF insolvența, lichidarea sau radierea, după caz, potrivit legii.

De asemenea se instituie unele măsuri tranzitorii care stabilesc regimul contribuabililor/plătitorilor declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mare de 3 ani. Astfel, în situația în care aceștoa nu se reactivează în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, organul fiscal solicită deschiderea procedurii insolvenţei, sau dizolvarea/lichidarea/radierea acestora, după caz. Pentru contribuabilii/plătitorii declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mica de 3 ani , dacă nu se reactivează în termen de 1 ani de la data intrării în vigoare a legii, organul fiscal solicită deschiderea procedurii insolvenţei, sau dizolvarea/lichidarea/radierea acestora.

Schimbări la eșalonarea obligațiilor fiscale restante

Firmele care cer procedura de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale restante trebuie să prezinte o garanție suplimentară (contract de fidejusiune) în anumite situații.

Astfel, companiile trebuie să prezinte contract de fideiusiune în situația în care, la solicitarea eșalonării la plată, figurează cu obligații pentru care nu se acordă eșalonarea la plată, respectiv figurează cu:

• obligaţii fiscale care au făcut obiectul unei eşalonări care şi-a pierdut valabilitatea;
• obligaţii fiscale care au scadenţa şi/sau termenul de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală;
• obligaţii fiscale/bugetare care reprezintă ajutor de stat sau de minimis de recuperat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat;
• obligaţii fiscale care reprezintă accize.

Se propune eliminarea eșalonării la plată, în formă simplificată, întrucât se acorda de drept la simpla solicitare a debitorului, fără garanții si fără alte condiții de comportament fiscal, ceea ce a condus la utilizarea ei excesivă, în scopul rostogolirii obligațiilor restante si pregătirii insolventei, în multe cazuri.

Restricții la cesiunea părților sociale

Se propune ca cesiunea părților sociale ale asociatului unei societăți cu răspundere limitată care deține controlul societății este opozabilă organului fiscal central în anumite condiții:

a) în termen de 15 zile de la data cesiunii, cedentul, cesionarul sau societatea notifică organului fiscal central actul de transmitere a părților sociale și actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociați;

b) dacă societatea înregistrează obligații de plată la bugetul general consolidat administrat de organul fiscal central, aceasta sau cesionarul constituie garanții potrivit art. 211 lit. a) și/sau b) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare;

c) la înregistrarea cesiunii în registrul comerțului dacă societatea înregistrează obligații de plată la bugetul general consolidat administrat de organul fiscal central se prezintă dovada acordului organului fiscal cu privire la constituirea de garanții.

Impozite mai mari la câștigurile de pe bursă

Se propune majorarea cotelor de impozit aplicabile veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, efectuate prin entităţile prevăzute de lege, astfel:

• cota de 1% aplicabilă fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii se majorează la 2%;
• cota de 3% aplicabilă fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile, de la data dobândirii se majorează la 4%.

Taxare schimbată pentru închirieri în scop turistic

Se propune modificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor din activități independente obținute ca urmare a prestării de servicii de cazare, în sensul eliminării modalității de stabilire a venitului net anual pe bază de normă de venit, inclusiv renunțarea la posibilitatea de a opta pentru determinarea venitului net anual în sistem real și introducerea unei noi modalități de determinare a venitului net prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor stabilite prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% asupra venitului brut anual. Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, încasate în cursul anului fiscal.

Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, fiind impozit final.

Se propune aplicarea aceluiași regim fiscal veniturilor realizate de uzufructuari sau alți deţinători legali, din închirierea pe termen scurt a unui număr cuprins între 1 și 7 camere inclusiv, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea.

Venitul net anual din închirierea pe termen scurt a camerelor se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut.

De asemenea, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de camere cuprins între unu și 5 camere inclusiv, situate în locuințe proprietate personală urmează a se utiliza sintagma “închiriere pe termen scurt” pentru un număr de camere cuprins între unu și 7 camere inclusiv, situate în locuințe proprietate personală, cu scopul de a se realiza distincția între aceste venituri din cedarea folosinței bunurilor și cele realizate din prestarea de servicii de cazare. Se propune implementarea măsurilor începând cu veniturile aferente anului 2026.

Ministerul Finanțelor arată că proximativ 1.300 de persoane fizice au declarat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de peste 5 camere, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, pentru care venitul net anual este determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate. Media anuală a veniturilor nete anuale declarate de aceștia este de 23.968 lei, iar valoarea medianei ponderii cheltuielilor deduse raportat la venitul brut este de 38,95%. Aproximativ 8.300 de persoane fizice au declarat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de 1- 5 camere, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, pentru care venitul net anual este determinat pe baza normelor de venit stabilite de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Media anuală a veniturilor nete anuale declarate de aceștia este de 16.928 lei.

Bodycam pentru funcționari din ANAF, AVR, testare psihologică la ONJN

Va fi introdusă imediat folosirea mijloacelor de înregistrare bodycam și fixare foto-audio-video deja existente de către inspectorii antifraudă şi de către personalul vamal, în cadrul misiunilor de control.

Proiectul propune introducerea următoarelor:
• Obligația candidaților la concursurile pentru ocuparea funcțiilor publice din ONJN de a prezenta două avize: unul privind evaluarea psihologică complexă și altul privind nivelul de integritate;
• Testarea psihologică periodică, o dată la 2 ani, pentru toți funcționarii publici din cadrul instituției;
• Posibilitatea efectuării unor evaluări suplimentare în situații justificate, în urma comportamentului necorespunzător la locul de muncă.

Sancțiuni dacă nu sunt regularizate împrumuturile acordate acționarilor cu dividendele de încasat

Se propune reducerea fenomenului de decapitalizare a societăților din România, prin amendarea legii societăților, cu prevederi care vizează următoarele aspecte:
– interdicția pentru societățile care distribuie trimestrial dividende, de a acorda acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate definite de Codul fiscal, avansuri sau împrumuturi, până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului;
– introducerea răspunderii solidare a administratorului și a acționarului/asociatului care a beneficiat de plata de dividende interimare, dar nu le-a regularizat, în cazul societăților care au distribuit trimestrial dividende și au acordat avansuri sau împrumuturi acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate definite de Codul fiscal, fără să le regularizeze;
– introducerea de contravenții pentru societățile care au distribuit trimestrial dividende și au acordat avansuri sau împrumuturi acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate definite de Codul fiscal, fără să le regularizeze.

Sancțiunea, constând în amendă în cuantum de cel puțin 5.000 lei, urmează să fie aplicată de MF și ANAF.

De asemenea, se propune ca distribuirea de dividende din profitul exercițiului financiar curent pentru societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net sub jumătate din valoarea capitalului social subscris, să poată fi efectuată numai după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege.

Conversia creanțelor acționarilor/asociaților în acțiuni/părți sociale, în cazul societăților care au o valoare a activului net sub jumătate din valoarea capitalului social subscris, înregistrează datorii față de acționari/asociați rezultate din împrumuturi sau alte finanțări acordate de aceștia și nu își reconstituie în termenul prevăzut de legea societăților, activul net până la nivelul unei valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social subscris.