DOCUMENT Strategia fiscal bugetară a guvernului Ciucă: Datoria publică va depăși 50% din PIB în 2023 / Deficit bugetar sub 3% din PIB în 2024 / O nouă formulă de calcul pentru pensii

Ministerul Finanțelor a publicat sâmbătă noapte proiectul Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2022-2024. Proiectul prevede o scădere treptată a deficitului bugetar de la 5,84% din PIB în 2022 la 2,89% în 2024.

În ceea ce privește datoria publică, strategia prevede că datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE, va evolua astfel: 49,8% din PIB în 2022 și 50,3% din PIB în 2023, 49,9% în 2024.

În domeniul fiscalității, strategia enunță obiectivele existente deja în PNRR: scăderea pragului pentru microîntreprinderi (începând cu 2023) și eliminarea stimulentelor fiscale pentru categorii de angajați (construcții, IT).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

• Principalele noutăți din Strategia fiscal-bugetară:

– prognoza cadrului macroeconomic pe termen mediu 2020-2025 (varianta de toamnă 2021), elaborată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, conform căreia creșterea reală a PIB în anul 2021 va fi de 7 % si pentru anul 2022 se prevede 4,6%.

– Deficitele bugetare prognozate: 5,84% din PIB în 2022, 4,37% în 2023 și 2,89% în 2024
– Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2022 reprezintă 33,4% din PIB, 33,73% din PIB în anul 2023, urmând ca în anul 2024 să reprezinte 34,0% din PIB,

– Cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2022 reprezintă 39,24% din PIB, ajungând la 36,9% în 2024.

– Ministerul Finanțelor se așteaptă să câștige 2,5 miliarde de lei din licitația pentru frecvențele 5G

– menținerea rezervei financiare (buffer) în valută aflată la dispoziția Trezoreriei Statului, la un nivel care să acopere până la 4 luni necesar brut de finanțare.

Principalele măsuri de politică fiscală pe orizontul 2022-2025, așa cum apar în Strategie:

În domeniul impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor/ impozitului specific unor activități
– modificarea reglementărilor prin reducerea graduală a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi;
– instituirea unor stimulente fiscale, cu scopul de a simplifica sistemul de impozitare pentru a fi mai eficient, transparent, echitabil până în 2024;
– includerea pe costurile de producţie ale firmelor numai a cheltuielilor legate strict de desfăşurarea activităţii economice a acestora generatoare directe de venituri, conform practicilor din ţările dezvoltate europene. Ca efect, vor scădea costurile de producţie, prin eliminarea cheltuielilor subiective ale acţionarilor şi administratorilor, înregistrate, în prezent, în contabilitatea firmelor şi, astfel, va creşte baza de impozitare;

– eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări), contribuțiile sociale.
– reducerea graduală a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor. Reducerea treptată a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor va începe în 2025 și se va finaliza până la sfârșitul anului 2028.

– Pe termen mediu (2022–2024), în condiții de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE, va evolua astfel: 49,8% din PIB în 2022 și 50,3% din PIB în 2023, 49,9% în 2024

– Comparativ cu scenariul de bază din anul 2022, cel mai ridicat risc în cazul reducerii indicatorilor economici este asociat cu încasările din contribuții sociale și taxa pe valoarea adăugată.

– Pensii: Legea 127/2019 prevede o creștere semnificativă a punctului de pensie și modificări ale formulei de calcul a pensiilor, iar amânările prevăzute în OUG 8/2021 au contribuit la reducerea riscul pe termen scurt. Estimări preliminare au condus la concluzia că riscul ridicat pe termen scurt identificat prin Raportul de monitorizare a sustenabilității datoriei publice publicat la inceputul anului 2021, ar putea fi reclasificat la un risc redus. Pe termen lung însă, riscul privind sustenabilitatea finanțelor publice persistă și este considerabil. Modificările aferente legii 127/2019 ar urma să conducă la o creștere nesustenabilă a cheltuielilor cu pensiile și implicit la un nivel ridicat al datoriei publice. Raportul privind sustenabilitatea datoriei publicat în februarie 2021 estimează o traiectorie de creștere rapidă a datoriei, atingând un nivel de peste 100% din PIB în anul 2030.

Una dintre reformele menționate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede ca modificările legislative în domeniul pensiilor să vizeze, în principal:
· introducerea unei noi formule de calcul pentru noi pensii si pensii în plată;
· introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor în concordanță cu cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB-ul țintă și mecanisme împotriva indexării ad-hoc;
· reducerea semnificativă a posibilităților de pensionare anticipată, introducerea de stimulente pentru extinderea vieții profesionale și creșterea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață
· egalizarea vârstei legale de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035;
· introducerea de stimulente pentru amânarea pensionării;
· revizuirea pensiilor speciale, în conformitate cu principiul contributiv și consolidarea principiului contributiv al sistemului;
· creșterea gradului de adecvare a pensiilor minime, în special pentru cei sub pragul sărăciei;
· creșterea contribuțiilor la Pilonul II de pensii. În acest sens, actualul program de Guvernare prevede creșterea contribuției cu 1pp la 4,75%, până în 2024.

Marile programe din Apărare aprobate şi care urmează a fi iniţiate în perioada 2022-2025
· Autovehicule tactice blindate tip uşor – ATBTU
· Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR
· Maşină de luptă a infanteriei, pe şenile – MLI
· Sistem de securitate şi apărare cibernetică
· Sisteme UAS tactice – clasa I
· Sistem de război electronic mobil – SREM
· Sistem de rachete antiaeriene cu rază foarte scurtă de acţiune, portabil – MANPAD
· Sistem integrat de arme SHORAD/VSHORAD
· Sistem de armament individual tip NATO
· Aparatură optică şi optoelectronică (Etapa I)
· Echipamente şi sisteme de detecţie, avertizare, decontaminare şi protecţie (individuală şi colectivă) CBRN
· Modernizarea sistemului de artilerie antiaeriană OERLIKON Model GDF 103 la standardul de sistem de artilerie antiaeriană cu capacități CRAM
· Continuarea dotării Forţelor Aeriene cu avioane multirol, prin achiziția a unui pachet de 32 de avioane F-16 în configurație M6.5.2, echipamente de suport logistic și servicii de instruire din excedentul Forțelor Aeriene Norvegiene.

Citește aici Strategia fiscal – bugetară 2022-2024