sursa foto: Pixabay.com
Ministerul Finanțelor a publicat sâmbătă noapte proiectul Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2022-2024. Proiectul prevede o scădere treptată a deficitului bugetar de la 5,84% din PIB în 2022 la 2,89% în 2024.
În ceea ce privește datoria publică, strategia prevede că datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE, va evolua astfel: 49,8% din PIB în 2022 și 50,3% din PIB în 2023, 49,9% în 2024.
În domeniul fiscalității, strategia enunță obiectivele existente deja în PNRR: scăderea pragului pentru microîntreprinderi (începând cu 2023) și eliminarea stimulentelor fiscale pentru categorii de angajați (construcții, IT).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
- Principalele noutăți din Strategia fiscal-bugetară:
– prognoza cadrului macroeconomic pe termen mediu 2020-2025 (varianta de toamnă 2021), elaborată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, conform căreia creșterea reală a PIB în anul 2021 va fi de 7 % si pentru anul 2022 se prevede 4,6%.
– Deficitele bugetare prognozate: 5,84% din PIB în 2022, 4,37% în 2023 și 2,89% în 2024
– Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2022 reprezintă 33,4% din PIB, 33,73% din PIB în anul 2023, urmând ca în anul 2024 să reprezinte 34,0% din PIB,
– Cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2022 reprezintă 39,24% din PIB, ajungând la 36,9% în 2024.
– Ministerul Finanțelor se așteaptă să câștige 2,5 miliarde de lei din licitația pentru frecvențele 5G
– menținerea rezervei financiare (buffer) în valută aflată la dispoziția Trezoreriei Statului, la un nivel care să acopere până la 4 luni necesar brut de finanțare.
Principalele măsuri de politică fiscală pe orizontul 2022-2025, așa cum apar în Strategie:
În domeniul impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor/ impozitului specific unor activități
– modificarea reglementărilor prin reducerea graduală a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi;
– instituirea unor stimulente fiscale, cu scopul de a simplifica sistemul de impozitare pentru a fi mai eficient, transparent, echitabil până în 2024;
– includerea pe costurile de producţie ale firmelor numai a cheltuielilor legate strict de desfăşurarea activităţii economice a acestora generatoare directe de venituri, conform practicilor din ţările dezvoltate europene. Ca efect, vor scădea costurile de producţie, prin eliminarea cheltuielilor subiective ale acţionarilor şi administratorilor, înregistrate, în prezent, în contabilitatea firmelor şi, astfel, va creşte baza de impozitare;
– eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări), contribuțiile sociale.
– reducerea graduală a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor. Reducerea treptată a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor va începe în 2025 și se va finaliza până la sfârșitul anului 2028.
– Pe termen mediu (2022–2024), în condiții de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE, va evolua astfel: 49,8% din PIB în 2022 și 50,3% din PIB în 2023, 49,9% în 2024
– Comparativ cu scenariul de bază din anul 2022, cel mai ridicat risc în cazul reducerii indicatorilor economici este asociat cu încasările din contribuții sociale și taxa pe valoarea adăugată.
– Pensii: Legea 127/2019 prevede o creștere semnificativă a punctului de pensie și modificări ale formulei de calcul a pensiilor, iar amânările prevăzute în OUG 8/2021 au contribuit la reducerea riscul pe termen scurt. Estimări preliminare au condus la concluzia că riscul ridicat pe termen scurt identificat prin Raportul de monitorizare a sustenabilității datoriei publice publicat la inceputul anului 2021, ar putea fi reclasificat la un risc redus. Pe termen lung însă, riscul privind sustenabilitatea finanțelor publice persistă și este considerabil. Modificările aferente legii 127/2019 ar urma să conducă la o creștere nesustenabilă a cheltuielilor cu pensiile și implicit la un nivel ridicat al datoriei publice. Raportul privind sustenabilitatea datoriei publicat în februarie 2021 estimează o traiectorie de creștere rapidă a datoriei, atingând un nivel de peste 100% din PIB în anul 2030.
Una dintre reformele menționate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede ca modificările legislative în domeniul pensiilor să vizeze, în principal:
· introducerea unei noi formule de calcul pentru noi pensii si pensii în plată;
· introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor în concordanță cu cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB-ul țintă și mecanisme împotriva indexării ad-hoc;
· reducerea semnificativă a posibilităților de pensionare anticipată, introducerea de stimulente pentru extinderea vieții profesionale și creșterea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață
· egalizarea vârstei legale de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035;
· introducerea de stimulente pentru amânarea pensionării;
· revizuirea pensiilor speciale, în conformitate cu principiul contributiv și consolidarea principiului contributiv al sistemului;
· creșterea gradului de adecvare a pensiilor minime, în special pentru cei sub pragul sărăciei;
· creșterea contribuțiilor la Pilonul II de pensii. În acest sens, actualul program de Guvernare prevede creșterea contribuției cu 1pp la 4,75%, până în 2024.
Marile programe din Apărare aprobate şi care urmează a fi iniţiate în perioada 2022-2025
· Autovehicule tactice blindate tip uşor – ATBTU
· Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR
· Maşină de luptă a infanteriei, pe şenile – MLI
· Sistem de securitate şi apărare cibernetică
· Sisteme UAS tactice – clasa I
· Sistem de război electronic mobil – SREM
· Sistem de rachete antiaeriene cu rază foarte scurtă de acţiune, portabil – MANPAD
· Sistem integrat de arme SHORAD/VSHORAD
· Sistem de armament individual tip NATO
· Aparatură optică şi optoelectronică (Etapa I)
· Echipamente şi sisteme de detecţie, avertizare, decontaminare şi protecţie (individuală şi colectivă) CBRN
· Modernizarea sistemului de artilerie antiaeriană OERLIKON Model GDF 103 la standardul de sistem de artilerie antiaeriană cu capacități CRAM
· Continuarea dotării Forţelor Aeriene cu avioane multirol, prin achiziția a unui pachet de 32 de avioane F-16 în configurație M6.5.2, echipamente de suport logistic și servicii de instruire din excedentul Forțelor Aeriene Norvegiene.