Situația macroeconomică în România în acest moment este extrem de dezechilibrată, crede europarlamentarul Dragoș Pîslaru. El a vorbit la conferința „România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”, organizată de G4Media și Economedia. Dragoș Pîslaru este europarlamentar REPER din anul 2019 și președinte al Comisiei de Ocupare și Afaceri Sociale din Parlamentul European.
Declarațiile, în clipul de mai jos, de la minutul 11.
El a tras atenția, în primul rând, asupra deficitului bugetar: “Discutăm de deficit bugetar excesiv la nivelul cel mai mare din Europa în acest moment, unde ai 6% în cel mai bun caz, inclusiv anul acesta. Trebuia să ajungem, conform vechilor reguli, la 3%, acum s-a negociat într-adevăr, o perioadă mai lungă de tranziție, dar nivelul acesta de 6% nu este sustenabil. De ce nu e sustenabil? Pentru atunci când ai deficit, înseamnă că trebuie să te împrumuți extern. Cum noi nu suntem în euro, ne împrumutăm cu niște dobânzi extraordinar de mare. Dobânzile n-au cum să scadă atâta timp cât inflația, exact cum ați spus, este mare. Și atenție, discutăm de cea mai mare inflație din Europa – ianuarie 7,3, februarie 7,1 – și BNR-ul tocmai ieșit astăzi și-a spus că poate că o să mai scadă un pic, dar măsurile fiscale luate de guvern ultima vreme s-ar putea să aibă efecte negative.”
Dragoș Pîslaru crede că România ar trebuie să profite de banii europeni pentru a rezolva unele din dificultățile economiei:
“Primul lucru pe care orice antreprenor în această țară așteaptă și în general, orice analist, orice economist și orice cetățean să înțeleagă care e modelul de dezvoltare. Deci, primim bani. Pentru ce-i primim? Noi stăm în înțepeniți încă în gândirea anilor, nu știu, 80-90 cu infrastructură, să reparăm infrastructura ș.a.m.d. Bun, dar modelul economic? Uniunea Europeană spune că există acuma niște lucruri care îți asigură o valoare de odată mai mare și te duci către o economie circulară, sustenabilitate din perspectiva folosirii resurselor, eficiență energetică, digital. Noi le preluăm forțat, le preluăm că ne zice Bruxelles-ul. Noi n-am internalizat de fapt în modelul de dezvoltare economică ce vrem. Când tu ai 1.000.000 de salariați pe salariul minim în România, înseamnă că ai o problemă clară de creare de valoare adăugată, pentru că nu cred că e o chestiune de sclavie modernă. Firmele plătesc salariul minim pentru că nu reușesc să aibă profituri mai mari, nu reușesc să se adapteze mai bine noilor tendințe. Și atunci banii europeni, dacă ar fi să-i duci într-o chestiune legată de model economic, ar trebui să-i duci preponderent pe chestiuni de competitivitate și valoare adăugată. Avem noi asta în România? Nu, nu avem! Nu avem o gândire strategică, o politică industrială, cum au multe alte state membre, care să ne spună ce să facem. Asta este pe model pe condiții. Condiții înseamnă predictibilitate, transparență. Păi ce a fost anul trecut, a dat peste cap o țară întreagă. Noi n-am știut de la o lună la cealaltă ce măsuri de fiscalitate se iau. A fost cea mai mare întoarcere pe dos din perspectiva fiscalității pe care am avut-o odată, de la TVA și la toate celelalte taxe. Problema pe care noi o avem este că aceste reforme au fost făcute pe repede înainte, deși se știa de mult timp, a fost avertizată România de Comisia Europeană legată de această reformă și era și ceva prins în PNRR, se știa de vreo 2 ani când urmează să o facem.”
De asemenea, a declarat Pîslaru, România trebuie să găsească soluții la criza de piața muncii.
“România are în acest moment o problemă de demografie, fiindcă avem din ce în ce mai puțin oameni pentru piața forței de muncă și o problemă de activare. Aveam cea mai mică rată de participare în piața forței de muncă din Uniunea Europeană. Plus ce pleacă. Practic aproape unul din trei români care ar putea să fie activi este într-o formă fie de subzistență, fie într-o formă de activitate sezonieră sau întreruptă. Și problemele de tipul ăsta înseamnă că degeaba îți aduci niște bani în țară dacă tu nu folosești resursa umană pe care o ai în mod adecvat. Pe scurt, măsurile prin care tu investești în oameni în social sunt critice.”
Europarlamentarul a mai subliniat că este nevoie de reguli unitare în cheltuirea banilor publici: “La fonduri, noi avem o problemă. Noi tratăm banii europeni ca și cum ar fi bani de pe Marte și banii naționali ca și cum ar fi bani de pe Pământ. Cu alte cuvinte avem două planete diferite. Avem reguli diferite pe bani europeni, reguli diferite pe bani naționali. Pe banii europeni suntem obligați să respectăm niște reguli care ne vin de la UE și mai adăugăm și noi de la noi, pe banii naționali n-avem niciun fel de problemă. Nu evaluăm, nu monitorizăm, n-avem niciun fel de problemă. România ar trebui să aibă un tratament unitar al tuturor surselor de finanțare pentru investițiile publice.”
Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului.