sursa foto: Consiliul European
Guvernul estonian a anunțat că țara baltică se va alătura acordului mondial privind reforma fiscalității, la câteva ore după Irlanda, În aceste condiții, Ungaria devine singura țară din OECD care nu aderă la acest acord, potrivit Le Figaro.
„Ne alăturăm acorului fiscal mondial”, a declarat joi premierul estonian, Kaja Kallas, într-un comunicat, precizând că acest lucru „nu va schimba nimic pentru majoritatea companiilor estone și nu va afecta decât filialele marilor multinaționale” instalate deja în țară.
Irlanda a renunţat ieri să se opună implementării iniţiativei privind revizuirea impozitului global pe profit, fiind de acord să renunţe la nivelul de impozit de 12,5% pentru multinaţionale, un puternic impuls pentru eforturile de impunere a reglementării.
„Guvernul a aprobat acum recomandarea mea ca Irlanda să se alăture consensului internaţional. Este o decizie corectă, sensibilă şi pragmatică”, a declarat ministrul de Finanţe, Paschal Donohoe.
Conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), care a condus negocierile, stabilirea unui impozit minim de 15% ar genera venituri suplimentare anuale de 150 miliarde de euro (175 miliarde de dolari). Din cele 139 de ţări care au participat la negocierea acordului sub egida OECD, 9 nu l-au semnat încă, inclusiv Irlanda, Estonia şi Ungaria.
Datorită impozitului scăzut pe profit, Dublinul a atras firme ca Google, Facebook şi Apple, iar acum peste unul din zece angajaţi irlandezi lucrează la o multinaţională.
Semnarea acordului de către Irlanda ar reprezenta un pas înainte spre adoptarea sa pe plan global.
În iulie, miniştrii de Finanţe din G20 (grupul celor 20 de economii dezvoltate şi emergente) au anunţat un acord „istoric asupra unei arhitecturi fiscale internaţionale mai stabile şi mai echitabile”, care stabileşte la nivel mondial un impozit „de cel puţin 15%” pe profitul multinaţionalelor.
„Pilonul 1” al acordului constă în redirecţionarea unei părţi a impozitului pe profit plătit de multinaţionale către ţările denumite „de piaţă”, adică ţările unde-şi desfăşoară activităţile. Aşadar, impozitul nu va mai fi datorat doar acolo unde multinaţionalele şi-au înregistrat sediile şi reuşeau astfel prin practicile de optimizare fiscală să plătească impozite mai mici.
Sunt avute în vedere mai ales companiile cu cifre de afaceri la nivel mondial de peste 20 de miliarde de euro şi cu o rată a profitului de peste 10%. Obiectivul este ca societăţile multinaţionale şi în special acelea din sectorul digital, care au beneficiat mult de pe urma pandemiei, să nu mai plătească impozite derizorii în raport cu veniturile lor.
„Pilonul 2” corespunde stabilirii unui impozit efectiv minim de cel puţin 15% asupra profitului companiilor multinaţionale. Un stat va putea taxa profiturile obţinute în străinătate de o companie înregistrată în acel stat de origine dacă ea a fost impozitată în străinătate cu un procent inferior acestui prag minim, pentru a fi compensată astfel diferenţa.