Președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că sancțiunile impuse de SUA grupului petrolier și de gaze NIS, controlat de Rusia, vor intra în vigoare pe 1 octombrie, după o amânare de patru zile, scrie SeeNews. NIS este prezent și pe piața de retail a carburanților din România, unde deține 19 benzinării. De asemenea, NIS face prospecțiuni în vederea descoperirii resurselor de gaze de șist în Câmpia de Vest a României, județul Bihor, încă acestea trenează, de mai mulți ani.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Vucic a spus la New York că Serbia este „daună colaterală” în relația dintre americani și ruși și va „plăti un preț greu” deoarece NIS este majoritar deținută de ruși. El a menționat că băncile nu vor mai dori să colaboreze cu NIS, ceea ce va îngreuna plata salariilor și efectuarea altor tranzacții financiare.
„Să vedem însă, poate se întâmplă un miracol până pe 1 octombrie. Ne așteaptă vremuri dificile și o iarnă grea. Vom face tot ce putem ca cetățenii să aibă iarnă caldă acasă, să nu-și facă griji pentru aprovizionarea cu combustili auto, pentru autobuze și camioane, dar tot restul va fi mult mai complicat”, a spus Vucic.
NIS este controlat de gigantul rusesc Gaprom și operează singura rafinărie a Serbiei, la Pancevo, cu o capacitate anuală de 4,8 milioane de tone, și este singurul producător de petrol din țară. În 2025, Serbia ar trebui să producă 0,82 milioane de tone de țiței și să importe 3,2 milioane de tone. Aplicarea sancțiunilor SUA ar împiedica efectiv operatorul croat de conducte petroliere Janaf să își îndeplinească contractul cu NIS pentru transportul a 10 milioane de tone de țiței între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2026. Joi, Janaf a declarat că i s-a acordat o nouă licență până la 1 octombrie pentru a continua livrarea de țiței către NIS. Dacă NIS nu va mai primi țiței pe conductă, atunci capacitatea sa de rafinare va fi drastic periclitată și va conduce la penurie de carburanți în piață. Sârbii au mai fost în această situație în timpul bombardamentelor NATO și în anii 90 ai secolului trecut iar românii din zona Mehedinți, și nu numai, au profitat puternic de situație, pentru că traficul de frontier cu carburanți a explodat.
În ianuarie, Departamentul de Trezorerie al SUA a anunțat sancțiuni asupra NIS ca parte a măsurilor împotriva sectorului energetic rus, în contextul războiului Moscovei împotriva Ucrainei. Aplicarea sancțiunilor a fost amânată de șase ori, ultima oară până pe 26 septembrie. Săptămâna trecută, NIS a cerut o a șaptea amânare, după o solicitare anterioară de a fi scoasă de pe lista sancțiunilor.
La momentul anunțării sancțiunilor, Gazprom Neft deținea 50% din NIS, iar compania-mamă Gazprom, nedirect vizată de sancțiuni, avea 6,15%. Ulterior, Gazprom Neft a transferat 5,15% din acțiuni către Gazprom, ridicând participația acestuia la 11,3%. Luna aceasta, Gazprom a transferat majoritatea acțiunilor sale, cu excepția unei acțiuni, către Intelligence, o companie din Sankt Petersburg pe care o controlează.
În prezent, Gazprom Neft deține 44,85% din NIS, Guvernul Serbiei 29,87%, iar Intelligence 11,3%, restul fiind deținut de acționari minoritari.
Sancțiunile SUA au afectat rezultatul financiar al NIS, care a înregistrat în prima jumătate a anului o pierdere netă de 3,6 miliarde dinari (36,1 milioane dolari), față de un profit net de 5,3 miliarde dinari în aceeași perioadă a anului trecut.
Grupul NIS deține 411 benzinării, dintre care 328 în Serbia, 42 în Bosnia și Herțegovina, 22 în Bulgaria și 19 în România. În Bosnia și România, grupul este implicat și în explorarea și producția de petrol și gaze. NIS are aproximativ 13.500 de angajați.