Ne-am obișnuit, de ceva vreme, cu destul de multe filme românești pe marile ecrane și, de asemenea, cu premii internaționale pentru regizori și producții românești. V-ați întrebat însă vreodată cum se pregătesc ele și ce înseamnă asta, din punct de vedere financiar? Costurile pentru producția de film în România au crescut în ultimii ani, iar bugetele sunt tot mai greu de pregătit, așa că s-a ajuns la “filme făcute în 10-15 zile”, a spus regizorul și producătorul Tudor Giurgiu, președinte al Festivalului Internațional de Film Transilvania. Acesta a vorbit pentru Economedia despre finanțarea de film în România, cu ocazia ediției din acest an a TIFF, eveniment desfășurat la Cluj, dar care “călătorește” și prin alte orașe din țară.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Regizorul este implicat și în producția de film, prin Libra Film Production, cel mai recent film al său fiind “Pădurea de molizi”, care a intrat în această perioadă în cinematografe.

Filmele se fac “chinuit” în 2025, spune Giurgiu.

camera
Sursa foto: Tudor Giurgiu/ TIFF

“A crescut costul, a crescut în primul rând costul oamenilor. Adică un tehnician, un electrician sau asistent de cameră costă cu 20-25% mai mult față de cât costa el sau față de cât câștiga acum 5 ani, ceea ce înseamnă că presiunea pe buget și presiunea pe producători e foarte mare. Or, statul, dimpotrivă, n-a mai indexat alocările, care oricum erau de până în 50% din valoarea bugetului. Se găsesc tot mai greu bani afară, procesul e tot mai competitiv. Singura soluție este ca toată lumea, toți producătorii și regizorii să-și diminueze numărul de zile de filmare și s-a ajuns la filme făcute în 10 zile, în 15 zile. Dacă filmez 23 de zile este lăfăială. Pe vremuri, să fi făcut un film românesc în mai puțin de 30 părea o nebunie”, a menționat Tudor Giurgiu.

Presiunea costurilor se va reflecta în ceea ce vedem pe ecrane, consideră regizorul.

Analize Economedia

calcule buget
investiții, creșteri, acțiuni, bursă, taur, bull
cresteri, dividende, bursa, piata de capital
Dubai proprietati imobiliare
România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant

“Cred că presiunea și pe producător, dar și pe cel care face filmul, pe creator, e atât de mare, pentru că, de fapt, asta înseamnă economie de mijloace, restrângere. Și asta se va reflecta, cred, și în ceea ce vezi pe ecran, pentru că nu vei putea să faci un film într-o săptămână. Nu poți să fii genial în fiecare zi”, spune regizorul.

Cum se finanțează filmele? Prin co-producții, de exemplu.

“Mai găsești bani în străinătate, în alte țări, se fac co-producții europene. Din fericire, uite – Bulgaria ne mai ajută, ungurii, câștigăm concursuri acolo, chiar dacă, la fel, e foarte competitiv. Mai e o schemă prin care poți accesa bani în România: de la agenții de publicitate. Netflixul nu e neaparat interesat de tipul acesta de cinema de autor, preferă finanțare de filme comerciale, ceea ce e cumva firesc. E foarte complicat”, a spus Giurgiu.

Acesta a menționat că dificultăți sunt și în organizarea festivalului de film – TIFF, cel mai mare din țară, sprijinit din fonduri publice, dar și cu bani de la sponsori privați.

tudor giurgiu la deschidere TIFF
Sursa foto: TIFF

“Munca unui producător român cred că e de trei ori mai complicată decât a unuia din Franța. Și la fel și cu festivalul. M-am întâlnit la Cannes cu doi colegi care fac festivalul de film din Munchen, care e al doilea cel mai important din Germania după Berlin, care se întâmplă tot prin iunie-iulie. Am întrebat cum e cu politica în Germania și ei au zis că e primul an când nu mai puteau conta pe subvenția publică – ei primeau 85% din fonduri de la stat. Și vorbim de un buget de undeva la 5 milioane de euro, pe care noi nu i-am avut niciodată. Noi ne chinuim an de an cu zeci de sponsori, punem presiune pe echipă. Asta îți arată că tipul ăsta de evenimente și filmele în niște țări totuși mai civilizate sunt valorizate, sunt finanțate, poate exagerat, dar intensitatea sprijinului public nu se compară cu situația de aici”, spune președintele TIFF.

Bugetul TIFF din acest an a însemnat aproximativ 2 milioane de euro, adunați “cu greutăți”, după cum a descris președintele festivalului.

Pe de altă parte, Giurgiu a spus că turbulențele internaționale nu s-au resimțit foarte mult în pregătirea festivalului din acesta an – a fost totuși un sponsor care s-a retras după ce președintele SUA Donald Trump a ridicat tarifele, “o corporație care lucra mult cu Statele Unite și care a spus că taie tot ce înseamnă marketing și promovare”. “În rest, problemele principale au fost cauzate de faptul că s-a votat bugetul țării târziu”, a spus Giurgiu, în condițiile în care TIFF este susținut și de Ministerul Culturii.

Vezi și:

VIDEO | AI, cap de afiș în cinema. Regizorul Tudor Giurgiu: Inteligența Artificială va fi adoptată de cineaști din toate generațiile, dar în „co-producție” om-mașină / „Nu am văzut încă un scenariu făcut de AI care să fie la fel de bun ca unul făcut de mintea umană”

 

Sursa foto: Dreamstime.com