Economia Greciei va ajunge la dimensiunile din 2009 abia în 2028 / Este nevoie de 19 ani pentru închiderea rănilor provocate de falimentul economic

Revenirea la nivelul economic de dinainte de pachetele de salvare financiară a Greciei ar fi posibilă abia în 2028 în ceea ce privește datele bugetare fundamentale, cum ar fi datoria publică, dar și PIB-ul, conform Planului pe Termen Mediu 2025-2028 prezentat de ministrul grec al Economiei, Kostis Hatzidakis, și de ministrul adjunct Thanos Petralias, potrivit Rador Radio România.

Este nevoie de aproape 20 de ani, de-a lungul cărora Grecia a trecut prin numeroase peripeții, cum ar fi pachete de salvare financiară, titluri de stat încadrate în categoria „junk” de către agențiile de rating, dar și reduceri dramatice ale veniturilor, pentru ca economia să revină aproape de nivelul în care se afla înainte de a intra în regim de faliment.

O comparație între datele din anul de dinaintea intrării țării în criză, adică 2009, cu datele preconizate pentru ultimul an al Planului pe Termen Mediu, 2028, arată imaginea corectă a ce înseamnă succesele și eșecurile acestei perioade.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Concret:

– Datoria în 2009 a fost de 301 miliarde de euro, adică 126,7% din PIB. În 2023, a fost de 356 de miliarde de euro, adică 161,9% din PIB (un nivel care ar fi putut mult mai rău dacă nu ar fi existat restructurările de datorie). Anul acesta se preconizează că va fi la 153,7% din PIB, iar pe termen mediu va scădea până la 133,4% din PIB în 2028. Adică va ajunge aproape de nivelul din 2009, chiar dacă în continuare puțin peste. În scenariul de bază al Planului, în 2038 ar scădea la 116,7% din PIB, dar este o estimare pe termen mult prea lung pentru a fi considerată sigură.

– PIB-ul în valori curente a fost de 237 de miliarde de euro în 2009, după care a scăzut la 175 de miliarde de euro în 2016 (și din nou în 2020 din cauza pandemiei la 165 de miliarde de euro) și a revenit la 220 de miliarde de euro în 2023. Planul pe termen mediu începe cu o estimare a PIB-ului la 232 de miliarde de euro pentru acest an, urmând să crească la 242 de miliarde de euro în 2025, depășind cu puțin nivelul de dinainte de criza financiară, iar apoi la 253 de miliarde de euro în 2026, 263 de miliarde de euro în 2027 și 272 de miliarde de euro în 2028.

– Şomajul, o altă mare rană lăsată deschisă de criza economiei grecești, se situa la 10,4% în 2009. A atins nivelul maxim în 2015, ajungând la un moment dat la 27%. Anul acesta, în medie, se estimează că va ajunge exact la nivelul de dinainte de programele de salvare financiară, adică la 10,5%, urmând să scadă la 9,7% în 2025, la 9,2% în 2026, la 8,7% în 2027 și la 8,5% în 2028.

– Investițiile în 2009 au reprezentat aproximativ 20% din PIB, aproape de media UE. Apoi a venit prăbușirea. Planul pe termen mediu prevede că investițiile vor crește de la 14,3% din PIB în 2023 la 17% din PIB. Cu toate acestea, vor rămâne în continuare mai mici decât 22% din PIB, cât este media UE. Decalajul investițional creat de pachetele de salvare financiară nu va fi recuperat nici măcar până la sfârșitul Planului pe Termen Mediu.

– Deficitul de cont curent a fost de 29 de miliarde de euro în 2009, după care a atins un nivel maxim de 36 de miliarde de euro, adică 15,5% din PIB în ultimii doi ani. Acest indicator scăzuse foarte mult, la aproape 1,3 miliarde euro în 2014, dar a crescut din nou în 2020 din cauza pandemiei și a crizei energetice, după care a scăzut din nou la 13,9 miliarde de euro în 2023, adică 6,4% din PIB. Planul pe Termen Mediu estimează că exporturile vor fi un motor de creștere cu 4,2% în medie în perioada 2027-2028.

Sursa: MONEY REVIEW / Rador Radio România / Traducerea: Carolina Ciulu