Sursa foto: Pexels/Pixabay
Banca Centrală a Italiei a previzionat vineri că economia ţării va creşte cu 5,1% în 2021 şi cu 4,4% în 2022, înregistrând o redresare susţinută, după declinul record provocat anul trecut de pandemia de coronavirus (Covid-19), transmite agenția Reuters, citată de Agerpres. Economia italiană a înregistrat o scădere de 8,9% anul trecut, cel mai sever declin de la Al Doilea Război Mondial.
În buletinul său economic trimestrial, Banca Centrală a Italiei a estimat că a treia economie a zonei euro a crescut cu peste 1% în trimestrul doi din 2021, comparativ cu precedentele trei luni.
Datele preliminare privind PIB-ul Italiei în trimestrul doi din 2021 vor fi publicate de Institutul Naţional de Statistică (Istat) în 30 iulie.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Rata inflaţiei în Italia va rămâne scăzută în următorii trei ani, situându-se la 1,5% în 2021, la 1,3% în 2022 şi tot 1,3% în 2023. De asemenea, rata şomajului ar urma să ajungă la 10,5% anul acesta, urmând să scadă gradual, la 10,3% în 2022 şi 9,9% în 2023, prognozează Banca Centrală.
Conform datelor Istat, economia italiană a înregistrat o scădere de 8,9% anul trecut, cel mai sever declin de la Al Doilea Război Mondial.
Luna trecută, premierul Mario Draghi a anunţat că a ajuns la un acord cu Comisia Europeană pentru Planul de Redresare şi Rezilienţă (PNNR), în valoare de 222,1 miliarde de euro, din care 191,5 miliarde din fondul european de redresare post-pandemie şi 30,6 miliarde resurse proprii.
Italia este principala beneficiară a planului UE de redresare post-pandemie ce are la bază fondul ‘NextGenerationEU’ în valoare de cel mult 800 de miliarde de euro (în preţuri curente, respectiv 750 de miliarde de euro în preţuri constante din 2018) care va fi constituit din împrumuturi contractate de Comisia Europeană pe pieţele financiare. Din acest fond, statele membre vor accesa granturi şi împrumuturi pentru reforme şi investiţii cuprinse în planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) ce trebuie să fie aprobate de Executivul comunitar şi să cuprindă în principal investiţii în tranziţia ecologică şi sectorul digital, pentru care trebuie alocate cel puţin 37% şi, respectiv, 20%, din sumele prevăzute în PNRR.