Csaba Bálint. Foto: SEE Property Forum
„Situația economică din România este atât de gravă în prezent, încât țara se află deja în pragul recesiunii.” „România ar putea fi deja în recesiune.” „Doar un miracol ne-ar putea salva de recesiune.” Acestea sunt doar câteva dintre afirmațiile experților pe care le-am auzit în ultima perioadă, scrie Kronika Online. Ne așteaptă într-adevăr o recesiune? Dacă da, ce impact va avea asupra vieții noastre de zi cu zi?
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), a răspuns la întrebările Kronika despre efectele pe termen scurt și lung ale măsurilor de reducere a deficitului.
„Economia României se află într-o situație dificilă, fără îndoială. Dar, înainte de a intra în detalii, cred că merită să subliniem că există mai multe tipuri de recesiune”, a răspuns analistul economic la prima întrebare.
El a reamintit că, dacă ne uităm la literatura de specialitate, nu există o definiție universal acceptată a recesiunii. Așa-numita recesiune tehnică înseamnă că produsul intern brut (PIB) scade timp de două trimestre consecutive; potrivit lui Csaba Bálint, aceasta poate fi considerată cea mai ușoară formă de recesiune.
O recesiune tehnică pare inevitabilă
Probabilitatea ca România să „treacă printr-o recesiune tehnică în următoarele trimestre” este mult mai mare. „Este o posibilitate foarte reală”, a explicat expertul băncii centrale.
Totuși, partea pozitivă este că, potrivit acestuia, probabilitatea unei recesiuni profunde – una care ar aduce o încetinire economică de lungă durată și o creștere semnificativă a șomajului, așa cum am experimentat în timpul crizei din 2008-2009 sau în anul pandemiei din 2020 – este încă foarte moderată.
Pe de altă parte, o recesiune tehnică pare inevitabilă în perioada următoare – iar motivul este deja bine cunoscut: deficitul bugetar în creștere.
Dezvoltarea are nevoie de o bază solidă
„Dacă vrem cu adevărat să ne dezvoltăm, să ajungem din urmă vecinii noștri occidentali, să ne apropiem de nivelul de trai din Europa de Vest, Statele Unite sau anumite țări asiatice dezvoltate, atunci acest lucru nu poate fi construit pe nisip. Este nevoie de disciplină, de un buget disciplinat, iar acest lucru a lipsit cu desăvârșire în ultimii ani.
Nu este o problemă nouă – deficitul bugetar a fost o problemă centrală timp de mulți ani, dar anul trecut a devenit extrem de acut și evident, depășind 9%”, a declarat Csaba Bálint, subliniind realitatea sumbră.
Și ce înseamnă acest lucru pentru bugetul de stat, el a ilustrat în termeni simplificați după cum urmează: Dacă ne uităm la PIB-ul de anul trecut ca fiind de 100 de lei, atunci se poate spune că 34 de lei au intrat în buget din diverse surse, în timp ce 43 de lei au fost cheltuiți.
„Dacă ne uităm la finanțele unei gospodării și 34 de lei intră, dar 43 ies, atunci este complet evident că acest lucru este nesustenabil. Nu se poate construi o convergență economică și o creștere pe termen lung pe baza unui astfel de buget. Iar problemele generate de deficitul bugetar se răsfrâng și asupra multor alte domenii”, a explicat expertul.
Ca exemplu, el a menționat mai întâi deficitul balanței comerciale externe. Motivul, a explicat el, este că sectorul de stat cheltuiește mult mai mult decât îi permit veniturile. Acest lucru nu stimulează întotdeauna importurile în mod direct, dar o face în mod indirect – într-o perioadă în care Europa traversează o perioadă dificilă, marcată de criza energetică, război și alte provocări. Drept urmare, exporturile românești, care sunt în mare parte direcționate către Europa, nu pot avea performanțe bune.
Și apoi mai este și inflația.
„În țările vecine – Polonia, Cehia, Ungaria – am putut observa o îmbunătățire semnificativă a situației, în timp ce în zona euro problema inflației a fost în esență rezolvată, obiectivul de 2% fiind atins. Însă aici, în România, încetinirea inflației s-a oprit, iar acest lucru poate fi atribuit în mare măsură problemei bugetare”, a subliniat analistul intervievat de Krónika.
El a menționat și creșterea foarte rapidă a datoriei publice a României ca o altă problemă. Valoarea acesteia a ajuns deja la 55% din PIB, iar anul viitor va fi probabil în jur de 60%.
„În comparație cu alte țări europene, acest nivel nu este ridicat – de fapt, este sub medie –, dar dinamica și tendința sa sunt deosebit de îngrijorătoare, iar într-un context de rate ale dobânzii mai mari, creșterea datoriei publice reprezintă o povară suplimentară pentru un buget deja problematic. Costurile ridicate de finanțare a bugetului afectează negativ și sectorul privat – toată lumea plătește prețul. Este absolut evident că lucrurile nu pot continua așa”, a subliniat economistul.
El a continuat să sublinieze încă o dată: acest deficit bugetar de aproximativ 9% trebuie redus la aproximativ 3%. Folosind exemplul anterior, aceasta înseamnă că din diferența de 9 lei dintre cheltuielile de 43 lei și veniturile de 34 lei, trebuie găsită sursa pentru 6 lei, pentru a reduce deficitul la un nivel sustenabil de 3%.
Tocmai acești 6 lei vrea guvernul să îi „găsească” prin pachetele de reducere a deficitului.
Un precursor al unui astfel de pachet a fost așa-numita ordonanță omnibus de anul trecut, urmată apoi de primul pachet real care a intrat în vigoare la 1 august, cu numeroase majorări de impozite, iar în ianuarie vor intra în vigoare noi majorări de impozite.
Coaliția de guvernare lucrează în prezent la al doilea pachet, care caută deja soluții pentru reducerea cheltuielilor – și tocmai din acest motiv, potrivit lui Csaba Bálint, va fi mult mai greu de adoptat decât precedentul.
Și se poate aștepta și un al treilea pachet.
Luminița de la capătul tunelului
„Pentru gospodării, companii și întreprinderi, toate acestea reprezintă o povară serioasă care își va lăsa cu siguranță amprenta în următoarele 9-12 luni. Atât va dura până când efectele măsurilor vor începe să se vadă și cifrele deficitului bugetar vor începe să evolueze într-o direcție favorabilă”, a prognozat oficialul băncii centrale, care, în același timp, a schițat un scenariu viitor pozitiv.
„Dacă vom reuși să trecem peste această perioadă critică de 9-12 luni, atunci cred că – la fel cum s-a întâmplat în 2010-2011 – ar putea începe un nou ciclu de creștere economică”, a concluzionat acesta, atrăgând atenția asupra faptului că primele efecte pozitive încep deja să se manifeste: ratele dobânzilor au început să scadă, riscul de default al României s-a redus semnificativ, agențiile internaționale de rating au evaluat pozitiv aceste măsuri, iar reacția pieței bursiere a fost, de asemenea, pozitivă.
„Procesul a început, dar va fi important să vedem dacă, de acum înainte, bugetul va evolua într-adevăr în direcția corectă și cum va reacționa economia în următoarele trei-patru trimestre, care vor fi reacțiile sociale și economice reale. Pe termen scurt, există încă întrebări, cum ar fi coeziunea politică; în mod natural, atunci când trebuie implementate măsuri foarte dureroase, apar întotdeauna tensiuni, deoarece aceste măsuri afectează multe interese. Deci, din acest punct de vedere, perioada următoare este critică. Dar aș sublinia încă o dată că este de imaginat și un scenariu pozitiv similar cu cel pe care l-am văzut după 2010-2011”, a subliniat economistul.
El a adăugat însă că pentru asta trebuie să se depună eforturi.
Nu există altă ieșire
În același timp, se pune întrebarea: ce se întâmplă dacă se realizează scenariul cel mai pesimist, adică luptele politice interne se transformă într-o criză politică, iar guvernul nu poate nici măcar să promoveze al doilea pachet.
Ca răspuns, Csaba Bálint a susținut că România se află într-o situație atât de dificilă încât nu există multe scenarii alternative – cu alte cuvinte, indiferent cine este la putere, această problemă trebuie rezolvată, „acei 6 lei trebuie găsiți”.
Cu toate acestea, dacă apar întârzieri și măsurile se blochează, atunci am putea reveni la situația foarte tensionată în care ne aflam acum câteva luni, a avertizat Csaba Bálint, care a afirmat că nu este bine să se menționeze în continuare aceste riscuri de neplată.
„O parte foarte importantă a măsurilor a fost deja pusă în aplicare, acestea au început la 1 august, ceea ce reprezintă un pas foarte important, consolidând încrederea în România. Acum, în perioada următoare, accentul trebuie pus pe depășirea acestei perioade cu o anumită formă de coeziune socială, politică și guvernamentală, iar apoi rezultatele vor fi vizibile. Deci, există o cale de ieșire din această situație”, a subliniat analistul.
„Va fi dureros, dar nu prea mult”
Creșterea TVA-ului, precum și eliminarea plafonului de preț pentru energia electrică se resimt deja, iar în perioada menționată de 9-12 luni se așteaptă ca multe alte măsuri să afecteze bugetele românilor.
„Cât de dureros va fi?”, l-a întrebat Kronika Online pe Csaba Bálint.
Un rezumat foarte succint: va fi o perioadă dureroasă pentru gospodării și companii – a răspuns el, menționând totodată că, întrucât recesiunea economică nu va fi atât de profundă, impactul măsurilor de austeritate nu va fi la fel de drastic ca în timpul crizei din 2008-2009 sau al pandemiei din 2020.
Potrivit membrului Consiliului de administrație al BNR, vom simți cu siguranță scăderea puterii de cumpărare – unii mai mult, alții mai puțin, dar în orice caz cu o reziliență financiară a gospodăriilor mai mare decât în 2009.
Conform așteptărilor, acest lucru va duce inevitabil la o scădere temporară a consumului. Dar există o speranță în faptul că, dacă totul merge bine, de la jumătatea anului viitor se preconizează că situația va începe să se îmbunătățească cu adevărat.
