Foto: Dreamstime
Economistul maghiar Péter Ákos Bod afirmă că, de la căderea regimului comunist, în mintea maghiarilor au existat puține certitudini, cum ar fi faptul că sunt mai avansați decât România. Dar acum chiar și acest lucru a fost infirmat. La PIB pe cap de locuitor, România a luat-o înaintea Ungariei, iar la consum este deja cu mult înaintea maghiarilor. Economistul a realizat o amplă analiză comparativă Portfolio.hu, cu titlul „Pe cine ar trebui să ajungă din urmă Ungaria? Uitați de Austria, avem de ajuns România!”
Péter Ákos Bod este un politician și economist maghiar, care a fost ministru al Industriei și Comerțului în cabinetul lui József Antall din 1990 până în 1991, apoi guvernator al Băncii Naționale Maghiare.
Că România întrece Ungaria nu este surprinzător, spune economistul. Conform lui, publicul larg, care nu este preocupat în mod special de economie, a fost mișcat de vestea că România a depășit Ungaria în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor în 2023. Eurostat a măsurat statele membre în raport cu media UE pe baza datelor preliminare de anul trecut. Ungaria se află spre partea de jos a intervalului.
De asemenea, la indicatorii obișnuiți de performanță economică, Ungaria este întrecută de majoritatea statelor membre mai vechi ale UE, dar și de cele noi care au aderat la UE în urmă cu 20 de ani, odată cu Ungaria: Republica Cehă, Slovenia și Estonia. De asemenea, economia poloneză a crescut constant de la nivelul său anterior scăzut și a recuperat decalajul față de Ungaria în timp.
Dar cazul României este cu siguranță diferit, subliniază economistul. Potrivit lui, afacerile unei lumi confuze și în schimbare rapidă se văd acum prin conștientizarea dezvoltării relative a Ungariei în comparație cu vecinii de la est și de la sud. În plus, România – împreună cu Bulgaria – a devenit membră a UE chiar mai târziu. Această din urmă țară este relativ îndepărtată, la fel ca și Letonia și Lituania, și niciuna dintre ele nu se află în cadrul de referință al maghiarilor – dar nu este cazul României sau al Republicii Cehe.
Economistul susține că cei care citesc regulat știrile nu ar trebui să fie surprinși de faptul că România întrece Ungaria, deoarece chiar și anul trecut, conform datelor pentru anul 2022, a existat o competiție strânsă, chiar dacă în Ungaria – fiind un an electoral – consumul și investițiile gospodăriilor au primit un mare vânt din spate din partea politicii economice. Abia apoi a venit recesiunea din 2023: PIB-ul maghiar a scăzut cu aproape 1%, în timp ce PIB-ul românesc a crescut cu peste 2%. Așadar, recesiunea este acum și validată de date.
Economistul arată că ceea ce aud maghiarii despre condițiile din România sau ceea ce văd în Ținutul Secuiesc nu se potrivește cu datele privind PIB-ul. În astfel de cazuri, oamenii tind să pună la îndoială cifrele.
Cu toate acestea, nivelul de consum al gospodăriilor românești îl depășește pe cel al Republicii Cehe și se situează aproximativ la același nivel cu cel al Sloveniei într-un anumit an, spune el.
El mai arată că capitalul și tehnologia au ajuns și în economiile care erau mai închise pe timpul regimului comunist și mai dependente de piața internă pentru a se dezvolta. Dacă luăm contribuția întreprinderilor cu capital străin la PIB-ul țării ca indicator semnificativ al structurii economiei, într-adevăr, Ungaria este încă lider în regiune, cu 50 %, iar Slovacia este pe locul al doilea, cu 48 %. Dar celelalte țări în ordine sunt România (44%), Cehia (43%), Estonia (40%) și Polonia (37%). Așadar, între timp, a avut loc o internaționalizare rapidă și importuri de capital plus tehnologie în economia românească (și în Polonia, cu cei 40 de milioane de locuitori și o piață internă mare).
Economia României, mai spune economistul, este mai diversificată și afacerile nu sunt atât de dependente de unul sau două sectoare ca în cazul Ungariei sau al Slovaciei. Industria auto este, de asemenea, importantă în România, dar ponderea sa este mai mică, în timp ce companiile de servicii pentru întreprinderi sunt foarte importante în ceea ce privește ocuparea forței de muncă.
Din punctul de vedere al încetinirii și stagnării dezvoltării regionale maghiare, ponderea economică semnificativă a marilor orașe din afara capitalei este deosebit de notabilă: Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Oradea sunt centre de afaceri cu o dinamică puternică. Aceste orașe, suficient de distanțate de capitală și de marea politică, se bucură de o autonomie mult mai mare din punct de vedere local, fiind în același timp parte a unei piețe mari, unde concurența este acerbă după standardele maghiare.
Dimensiunea țării este un dat. Dar rolul și ponderea statului sunt produsul unui proces istoric. Statul român centralizează aproximativ 33% din PIB; al Ungariei are o parte a veniturilor cu 10 puncte procentuale mai mare și o cheltuială publică la fel de supradezvoltată, cu toate riscurile sale de eficiență și corupție. Intervenția microeconomică a statului maghiar a devenit mult mai extinsă în ultimul deceniu decât în orice alt stat membru al UE, nou sau vechi.
Economistul susține că dezvoltarea României este o chestiune interesantă în sine, dar pentru maghiari întrebarea principală este de ce, în cei 20 de ani de apartenență la UE, nu numai că Ungaria a rămas în urma dezvoltării sperate, dar și – și cifrele sunt destul de clare – în urma multora dintre colegii est-europeni cu rădăcini mai adânci. Exemplele României, Poloniei, statelor baltice și Slovaciei oferă un contrast care îl face pe analist să își pună întrebări.
| Creșterea PIB-ului real în țările europene emergente și în curs de dezvoltare | |||
| 2023 | 2024 | 2025 | |
| Bulgaria | 1.8 | 2.7 | 2.9 |
| Ungaria | -0.9 | 2.2 | 3.3 |
| Polonia | 0.2 | 3.1 | 3.5 |
| România | 2.1 | 2.8 | 3.6 |