Sursa foto: Unsplash / Towfiqu Barbhuiya
Populația activă a României a scăzut cu un milion de persoane, în ultimii 10 ani, potrivit datelor datele din Recensământ 2022 publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Economistul Adrian Codîrlașu, vicepreşedinte CFA România, spune că principala consecință a scăderii populației active se va putea vedea la sistemul de pensii în viitor, ceea ce ar putea însemna că populația care urmează în câțiva ani să se pensioneze va primi o pensie mai mică, adică de subzistență.
„Cum avem pretenția să vină altcineva în România dacă populația ne pleacă? Românii nu vor să stea. Va fi o problemă cu sistemul de pensii în viitor și aș spune că noi, cei din generația X, ar trebui să pornim de la premiza că ne planificăm bugetul, că pensia va fi – dacă va fi – extrem de mică, adică pentru subzistență. Vin autoritățile și spun mărim vârsta de pensionare de la 65 la 70 de ani, aici e de fapt problema sistemului”, a declarat Adrian Codîrlașu, vicepreşedinte CFA România.
Principalele motive pentru care românii aleg să plece către țări dezvoltate sunt salariu mai mare pentru munca depusă, precum și cele sociale: un sistem mai bun si mai eficient de sănătate și educație.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Din păcate, vedem că inclusiv acum românii pleacă din România și se duc în țări dezvoltate, motivele fiind salariu mai mare pentru munca depusă și de asemenea aș spune că sunt și motive sociale. De exemplu sistemul de sănătate și sistemul de învățământ din România vs. cele ale țărilor dezvoltate lasă mult de dorit. De aici, părerea mea, asta atrage românii să părăsească România. Pe de o parte veniturile mai mari, pe de altă parte parte sistemul de sănătate și și educație mult mai bine dezvoltat în străinătate. Cât timp nu se va schimba ceva în România, acest trend probabil că va continua. Atât timp cât există acest decalaj între România și țările dezvoltate, românii vor continua să plece din România”, spune economistul.
Ce înseamnă de fapt majorarea vârstei de pensionare? Populația muncește mai mult, plătește mai multe contribuții, dar primește mai puțin.
„Vom plăti cu 5 ani mai mult la pensie, în loc să primim 15 ani aceeași pensie vom primi doar 10, deci pensia e mai mică. În prezent se primește circa 40% din contribuție. Deși am contribuit mai mult, în viitor poate o să primească undeva la 25-30% din contribuție. Practic se vede că se confirmă că trendul este de scădere a populației în România și va continua”, mai amintește Codîrlașu.
Acesta spune că totuși există schimbări pe măsură ce veniturile cresc, însă decalajul încă rămâne mare în comparație cu media europeană. Acest decalaj se va putea micșora doar dacă statul va lua deciziile corecte în a face România atractivă pentru persoane din UE în ceea ce privește veniturile, sistemul de sănătate și educație.
„Acest fenomen al migrației nu este ceva nou, este lucru pe care îl știam, se întâmplă în Europa, adică procesul de îmbătrânire, mai ales în Europa, este accelerat în anumite țări din Europa suferă mai mult, cum suntem și noi, Bulgaria, de exemplu. Practic, populația activă este oricum și ea în scădere, ceea ce va afecta piața forței de muncă, dar cred că există mai multe alternative pentru a controla acest fenomen al migrației într-o oarecare măsură. România face parte din Uniunea Europeană și avem circulația liberă a forței de muncă, a capitalului, practic putem atrage alte persoane din piața forței de muncă, din alte țări dacă este nevoie”, este de părere economistul Laurian Lungu.
O altă modalitate prin care se poate schimba această problemă este cu ajutorul tehnologizării, proces accelerat mai ales în timpul pandemiei. „Avem acest avans foarte puternic al tehnologiei, iar în viitor ar putea fi nevoie de o forță de muncă mai mică din moment ce am putea automatiza multe procese”.
Însă aceste probleme nu își vor afla răspunsul în următorii 2 ani, este nevoie de mult mai mult timp. În opinia economistului Laurian Lungu o soluție ar fi ca statul să creeze niște condiții foarte bune acasă, în România, astfel încât oamenii să rămână aici, să muncească și să schimbe aceste tendințe. Acest lucru nu se va putea întâmpla peste noapte.
Din populația totală de 19.053.815 persoane a României, 8.185.049 reprezintă persoane active. Spre comparație, în 2011, din populația totală de 20.121.641 persoane, populația activă era formată din 9.180.337 persoane.
Din populația activă, 7.688.967 persoane sunt ocupate, iar 496.082 sunt șomeri. În 2011, populația activă se ridica la 8.507.759 persoane, iar numărul de șomeri la 672.578.
Populația inactivă cuprinde 10.868.766 persoane, doar în scădere ușoară de la 10.941.304 persoane inactive la recensământul din 2011.
Așadar, se observă, în mod îngrijorător, cum scăderea populației României se produce în zona persoanelor active, în timp ce populația inactivă rămâne constantă.
Din cele 10,86 milioane de persoane inactive, elevi/studenți sunt 3.477.027 persoane, iar pensionari sunt 4.288.077 persoane. În plus, mai există 1.169.829 casnici. De asemenea, sunt 1.049.167 persoane întreținute de altă persoană. Totodată, există 112.636 persoane întreținute de stat sau de alte organizații, 273.215 persoane întreținute din alte surse și 498.815 persoane care au declarat „altă situație economică”.
Spre comparație, în 2011, din 10,94 milioane de persoane inactive, elevi/studenți erau 2.990.441 persoane, iar pensionari erau 4.268.347 persoane. Mai existau 1.185.676 casnici. De asemenea, erau 1.665.513 persoane întreținute de altă persoană. Totodată, erau 200.996 persoane întreținute de stat sau de alte organizații, 181.382 persoane întreținute din alte surse și 448.949 persoane care au declarat „altă situație economică”.