ANALIZĂ. Principala consecință a scăderii populației active se va putea vedea la sistemul de pensii în viitor. Populația care urmează să se pensioneze va primi o pensie mai mică, de subzistență

Populația activă a României a scăzut cu un milion de persoane, în ultimii 10 ani, potrivit datelor datele din Recensământ 2022 publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Economistul Adrian Codîrlașu, vicepreşedinte CFA România, spune că principala consecință a scăderii populației active se va putea vedea la sistemul de pensii în viitor, ceea ce ar putea însemna că populația care urmează în câțiva ani să se pensioneze va primi o pensie mai mică, adică de subzistență. 

„Cum avem pretenția să vină altcineva în România dacă populația ne pleacă? Românii nu vor să stea. Va fi o problemă cu sistemul de pensii în viitor și aș spune că noi, cei din generația X, ar trebui să pornim de la premiza că ne planificăm bugetul, că pensia va fi – dacă va fi – extrem de mică, adică pentru subzistență. Vin autoritățile și spun mărim vârsta de pensionare de la 65 la 70 de ani, aici e de fapt problema sistemului”, a declarat Adrian Codîrlașu, vicepreşedinte CFA România.

Principalele motive pentru care românii aleg să plece către țări dezvoltate sunt salariu mai mare pentru munca depusă, precum și cele sociale: un sistem mai bun si mai eficient de sănătate și educație.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

„Din păcate, vedem că inclusiv acum românii pleacă din România și se duc în țări dezvoltate, motivele fiind salariu mai mare pentru munca depusă și de asemenea aș spune că sunt și motive sociale. De exemplu sistemul de sănătate și sistemul de învățământ din România vs. cele ale țărilor dezvoltate lasă mult de dorit. De aici, părerea mea, asta atrage românii să părăsească România. Pe de o parte veniturile mai mari, pe de altă parte parte sistemul de sănătate și și educație mult mai bine dezvoltat în străinătate. Cât timp nu se va schimba ceva în România, acest trend probabil că va continua. Atât timp cât există acest decalaj între România și țările dezvoltate, românii vor continua să plece din România”, spune economistul.

Ce înseamnă de fapt majorarea vârstei de pensionare? Populația muncește mai mult, plătește mai multe contribuții, dar primește mai puțin.

„Vom plăti cu 5 ani mai mult la pensie, în loc să primim 15 ani aceeași pensie vom primi doar 10, deci pensia e mai mică. În prezent se primește circa 40% din contribuție. Deși am contribuit mai mult, în viitor poate o să primească undeva la 25-30% din contribuție. Practic se vede că se confirmă că trendul este de scădere a populației în România și va continua”, mai amintește Codîrlașu.

Acesta spune că totuși există schimbări pe măsură ce veniturile cresc, însă decalajul încă rămâne mare în comparație cu media europeană. Acest decalaj se va putea micșora doar dacă statul va lua deciziile corecte în a face România atractivă pentru persoane din UE în ceea ce privește veniturile, sistemul de sănătate și educație.

„Acest fenomen al migrației nu este ceva nou, este lucru pe care îl știam, se întâmplă în Europa, adică procesul de îmbătrânire, mai ales în Europa, este accelerat în anumite țări din Europa suferă mai mult, cum suntem și noi, Bulgaria, de exemplu. Practic, populația activă este oricum și ea în scădere, ceea ce va afecta piața forței de muncă, dar cred că există mai multe alternative pentru a controla acest fenomen al migrației într-o oarecare măsură. România face parte din Uniunea Europeană și avem circulația liberă a forței de muncă, a capitalului, practic putem atrage alte persoane din piața forței de muncă, din alte țări dacă este nevoie”, este de părere economistul Laurian Lungu.

O altă modalitate prin care se poate schimba această problemă este cu ajutorul tehnologizării, proces accelerat mai ales în timpul pandemiei. „Avem acest avans foarte puternic al tehnologiei, iar în viitor ar putea fi nevoie de o forță de muncă mai mică din moment ce am putea automatiza multe procese”.

Însă aceste probleme nu își vor afla răspunsul în următorii 2 ani, este nevoie de mult mai mult timp. În opinia economistului Laurian Lungu o soluție ar fi ca statul să creeze niște condiții foarte bune acasă, în România, astfel încât oamenii să rămână aici, să muncească și să schimbe aceste tendințe. Acest lucru nu se va putea întâmpla peste noapte.                 

Din populația totală de 19.053.815 persoane a României, 8.185.049 reprezintă persoane active. Spre comparație, în 2011, din populația totală de 20.121.641 persoane, populația activă era formată din 9.180.337 persoane.

Din populația activă, 7.688.967 persoane sunt ocupate, iar 496.082 sunt șomeri. În 2011, populația activă se ridica la 8.507.759 persoane, iar numărul de șomeri la 672.578.

Populația inactivă cuprinde 10.868.766 persoane, doar în scădere ușoară de la 10.941.304 persoane inactive la recensământul din 2011.

Așadar, se observă, în mod îngrijorător, cum scăderea populației României se produce în zona persoanelor active, în timp ce populația inactivă rămâne constantă.

Din cele 10,86 milioane de persoane inactive, elevi/studenți sunt 3.477.027 persoane, iar pensionari sunt 4.288.077 persoane. În plus, mai există 1.169.829 casnici. De asemenea, sunt 1.049.167 persoane întreținute de altă persoană. Totodată, există 112.636 persoane întreținute de stat sau de alte organizații, 273.215 persoane întreținute din alte surse și 498.815 persoane care au declarat „altă situație economică”.

Spre comparație, în 2011, din 10,94 milioane de persoane inactive, elevi/studenți erau 2.990.441 persoane, iar pensionari erau 4.268.347 persoane. Mai existau 1.185.676 casnici. De asemenea, erau 1.665.513 persoane întreținute de altă persoană. Totodată, erau 200.996 persoane întreținute de stat sau de alte organizații, 181.382 persoane întreținute din alte surse și 448.949 persoane care au declarat „altă situație economică”.