Foto: Sondă offshore / ExxonMobil
Prețurile la energie și în general la combustibili au crescut și probabil că este un preț pe care trebuie să îl asumăm și să trăim pentru o perioadă lungă de timp de acum înainte, consideră Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank. Singura soluție acum este găsire de noi alternative pentru reducerea dependenței de importurile de petrol din Rusia, care deși este una mică, poate avea efecte negative.
„Este clar că trăim într-o altă realitate. Este o situație care va persista și poate vom avea chiar prețuri mai mari, dar trebuie să trăim cu acest lucru și să luăm măsuri pe termen mediu-lung pentru a crea capacități noi de energie rapid. Partea bună este ca aceste creșteri accelerează investițiile în a reduce dependența de importurile din Rusia. Trebuie să facem urgent investiții mari în noi capacități de producție de energie, fie că este vorba de gaze, energie electrică, energie din resurse regenerabile sau din Marea Neagră și trebuie să le accelerăm”, a spus Ionuț Dumitru pentru Economedia.
Acesta mai spune că România trebuie să accelereze procesul de schimbare a legislației, așa cum a fost în cazul legii offshore. Astfel că, toate țările vor fi forțate să accelereze investițiile în noi capacități de producție și de găsirea unor alternative la importurile de energie din Rusia mai rapid decât ne așteptam.
Economistul este de părere că în următorii doi-trei ani va trebui să fim într-o altă situație și să devenim exportatori de energie. Economistul consideră că ar trebui găsite soluții alternative, cum ar fi în zona de energie regenerabilă, astfel încât să pună într-o poziție corectă atât statul, consumatorii, cât și investitorii.
Deși Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a cerut miercuri celor 27 de state membre să interzică importurile de petrol din Rusia în cadrul celui de-al șaselea pachet de sancțiuni care vizează Moscova pentru războiul din Ucraina, reprezentanții statelor UE nu au ajuns la un acord. Astfel că, o nouă întâlnire ar urma să se desfășoare joi, potrivit unor surse citate de Reuters.
Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia se numără printre ţările care au manifestat obiecţii. Conform unui document al Comisiei Europene consultat de agenţia EFE, Comisia Europeană a propus excepţii pentru Ungaria şi Slovacia, astfel încât acestea să aplice embargoul cu un an întârziere faţă de celelalte state membre.
Slovacia a cerut însă o perioadă de exceptare de trei ani, în timp ce Ungaria a anunţat că nu sprijină propunerea Comisiei Europene în forma actuală, întrucât aceasta i-ar afecta grav securitatea energetică. Ungaria ar putea susţine măsurile propuse numai dacă petrolul importat din Rusia prin conducte va fi exceptat de la sancţiuni, a precizat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto.
Bulgaria a anunţat la rândul ei că va cere Comisiei Europene excepţii în aplicarea embargoului asupra petrolului rusesc. Vicepremierul bulgar Assen Vassilev a declarat că din punct de vedere tehnologic Bulgaria s-ar putea descurca fără petrolul rusesc, dar un asemenea embargo va avea ca efect creşterea semnificativă a preţurilor combustibililor.
Republica Cehă a transmis că, la fel ca Slovacia, va cere o perioadă de exceptare, de 2-3 ani, pentru ca în acest timp să-şi poată creşte capacitatea de transport a conductelor petroliere.
În noul pachet de sancţiuni împotriva Rusiei după invazia acesteia în Ucraina, Comisia Europeană a propus miercuri un embargo asupra petrolului rusesc care să intre în vigoare după şase luni şi un embargo asupra produselor petroliere care să intre în vigoare de pe 31 decembrie 2022.
Pe lângă embargoul asupra petrolului rusesc, șefa executivului UE a propus și ca Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, și alte două bănci importante să fie deconectate de la sistemul internațional de plăți bancare SWIFT.