Economistul Radu Crăciun: Pentru România, o facilitate precum reducerea deficitului în 7 ani ar putea fi un cadou otrăvit

România își dorește să aducă deficitul bugetar la 3% în următorii 7 ani, într-un ritm de scădere de 0,74 puncte procentual pe an. Un astfel de plan care se dorește a fi negociat cu Comisia Europenă se bazează pe  facilitatea oferită, mai nou, țărilor aflate în procedura de deficit excesiv. Însă acordarea unei astfel de facilități, în cazul României, ar putea fi un cadou otrăvit, scrie economistul Radu Crăciun, pe blogul personal.

Potrivit lui, profilele țărilor beneficiare sunt pe alocuri extrem de diferite. Conform prognozei de primăvară a Comisiei Europene, atât în 2024 cât și în 2025, România va avea, de departe, cel mai mare deficit bugetar dintre toate țările UE. Deci da, și alte țări sunt în procedura de deficit excesiv, doar că ajustarea lor va fi mai mică decât a României. Mai mult, în primăvară, Comisia Europeană nu părea convinsă de inversarea tendinței de creștere a deficitului României, prognoza identificând-o ca fiind singura țară în care deficitul bugetar nu va scădea nici în 2025.

Însă prezentarea planului de reducere a deficitului bugetar în 7 ani că un succes al negocierii este un unghi de abordare eronat și, din păcate, câtuși de puțin nou, spune economistul.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

„Cu sau fără limitările impuse de CE, era imperios necesar ca România să purceadă rapid, din propria inițiativă, la scăderea deficitului bugetar excesiv care pune în pericol echilibrul economic și o expune la riscuri semnificative. Să ne înțelegem. Persistența unui deficit bugetar aduce o creștere continuă a datoriei publice. Cu cât deficitul este mai mare, cu atât datoria publică crește într-un ritm mai accelerat. Faptul că deficitul bugetar ar începe să scadă nu înseamnă decât că ritmul de creștere a datoriei publice va începe să încetinească. Dar ea va continuă să crească de la nivelul record la care deja se află”, arată economistul.

Și deși România are un nivel al datoriei de doar 52% din PIB, se pierde din vedere faptul că România se finanțează la unele dintre cele mai mari dobânzi din UE, afirmă economistul, care spune că acestea nu fac decât să reflecte faptul că, chiar și la acest nivel al datoriei, investitorii percep deja România că fiind o țară cu un nivel de risc mai ridicat.

„În acest context, alegerea unui interval de 7 ani pentru ajustarea fiscală presupune o ipoteză nerealist de optimistă. Și anume, faptul că în această perioadă, Europa, lumea, nu vor trece prin nicio criză majoră geopolitică, economică sau financiară. Greu de crezut… Un astfel de eveniment îi va face pe investitorii financiari să își retragă banii din țările considerate riscante și să îi parcheze în active sigure. Iar titlurile de stat românești cu care se finanțează datoria publică în creștere cu siguranță nu vor intră în categoria activelor sigure”, subliniază Radu Crăciun.

El se întreabă astfel care ar fi, într-un astfel de context, planul B al României și cum își va finanța țara noastră datoria publică în lipsa investitorilor străini pe un ritm atât de lent de reechilibrare a bugetului.

„E o întrebare teribil de importantă care nu are decât două răspunsuri posibile: fie la dobânzi și mai mari decât cele de acum, fie deloc. Cu cel de al doilea scenariu ne-am întâlnit cu prilejul crizei din 2008. În acel moment, confruntată cu fuga investitorilor în active sigure, România a trebuit să apeleze la FMI și UE pentru finanțarea datoriei publice. Care, atenție, raportată la PIB, era aproximativ o treime din cea actuală. Însă, așa cum știm deja, astfel de finanțări vin la pachet cu decizii dure de austeritate care, pe termen scurt, duc la un șoc fiscal și economic. Deci succesul prelungirii cu 7 ani a reducerii deficitului bugetar este o variantă în esență riscantă pentru România, în condițiile în care perioada este suficient de lungă pentru ca un eveniment geopolitic sau economic major să aibă loc. Din acest motiv, în locul unei ajustări șoc, pe care ar presupune-o finanțări de ultimă instanță ale instituțiilor financiare internaționale, o ajustare administrată de guvern pe o perioadă mai scurtă ar fi de dorit. Iar asta nu ar trebui făcută prin curmarea investițiilor, mai ales că, pe parcursul celor 7 ani, începând cu anul 5, intrările nete de fonduri europene se vor transforma în ieșiri. În condițiile în care cheltuielile rigide, greu de modificat, din buget au atins 75%, tăierea investițiilor este calea cea mai ușoară, dar și cea mai nocivă pentru dezvoltare”, conchide economistul.