Acuzațiile la adresa Credit Suisse că a găzduit bani „murdari” timp de câteva decenii ar putea să afecteze întregul sector financiar din Elveția, după ce principala grupare politică din Parlamentul European a lansat ideea de a adăuga țara pe „lista neagră” a UE privind spălarea de bani, scrie The Guardian.
Partidul Popular European (PPE), cea mai mare grupare politică a Parlamentului European, a cerut UE să-și revizuiască relația cu Elveția și să ia în considerare dacă statul ar trebui adăugat pe lista țărilor asociate cu un risc ridicat de criminalitate financiară.
Experții au spus că o astfel de mișcare ar fi un dezastru pentru sectorul financiar al Elveției, care s-ar confrunta cu verificări mai stricte, de tipul celor aplicate tranzacțiilor realizate de națiuni incorecte, inclusiv Iran, Myanmar, Siria și Coreea de Nord.
„Atunci când băncile elvețiene nu reușesc să aplice standardele internaționale împotriva spălării banilor, Elveția însăși devine o jurisdicție cu risc ridicat”, a declarat Markus Ferber, coordonatorul pentru afaceri economice al PPE, care reprezintă partidele politice de centru-dreapta din Europa.
„Când lista țărilor terțe cu risc ridicat în domeniul spălării banilor va fi revizuită data viitoare, Comisia Europeană trebuie să ia în considerare adăugarea Elveției pe această listă”, a spus el.
PPE a lansat propunerea după ce mai multe instituții de presă, inclusiv The Guardian, Süddeutsche Zeitung, Organizated Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și Le Monde au dezvăluit că Crédit Suisse a găzduit timp de mai multe decenii zeci de miliarde de euro proveniți din activități de origine infracțională sau ilicită.
Ancheta, numită „Suisse Secrets”, a identificat clienți ai băncii elvețiene care au fost implicați în tortură, trafic de droguri, spălare de bani, corupție și alte infracțiuni grave.
„Legile privind confidențialitatea băncilor nu trebuie să devină un pretext pentru a facilita spălarea banilor și evaziunea fiscală. Descoperirile Suisse Secrets indică deficiențe masive ale băncilor elvețiene în ceea ce privește prevenirea spălării banilor. Se pare că Credit Suisse are o politică de a privi în altă parte, în loc să pună întrebări dificile”, a spus Ferber.
El a adăugat că legăturile strânse dintre băncile din UE și cele elvețiene înseamnă că deficiențele de combatere a spălării banilor în industria bancară din Elveția „creează, de asemenea, o problemă pentru sectorul financiar european”.
Credit Suisse a transmis, în urma dezvăluirilor, că „respinge cu fermitate acuzațiile și concluziile despre presupusele practici de afaceri ale băncii”, argumentând că problemele descoperite de reporteri au fost în mare parte istorice și se bazează pe „informații selective scoase din context, ceea ce a dus la interpretări tendențioase ale conduitei în afaceri ale băncii”.
Guvernul Elveției a refuzat să comenteze declarația PPE, dar a spus că țara îndeplinește standardele internaționale în ceea ce privește schimbul de informații fiscale, spălarea banilor, finanțarea terorismului și corupția.
Adăugarea Elveției pe lista UE a țărilor terțe cu risc ridicat ar însemna că profesiile reglementate, cum ar fi bancherii, avocații și contabilii, ar trebui să efectueze verificări sporite la orice tranzacție sau relație comercială cu o persoană sau companie din țară.
Elveția are în funcțiune o lege celebră a secretului bancar. Mai precis, legea elvețiană a criminalizat de zeci de ani divulgarea informațiilor bancare de către profesioniștii financiari.