china muncitori
Sursa: Pixabay
Imigrația din Asia face capitala României din ce în ce mai multiculturală și ar putea oferi o soluție la criza demografică a țării. Până în prezent, imigrația nu a fost o problemă politică, dar acest lucru s-ar putea schimba odată cu cele patru alegeri programate pentru 2024, scrie Emerging Europe.
Comandă mâncare în capitala României, București, în aceste zile, și probabilitatea este ca pizza, burgerul sau taco-ul să îți fie adus la ușă de un imigrant din Asia de Sud, fie că este vorba de India, Sri Lanka sau Bangladesh.
În afara mall-urilor din oraș, grupuri de imigranți se adună pentru a schimba povești în timp ce așteaptă următoarea comandă. Puțini localnici clipesc și, cel puțin la suprafață, există puține prejudecăți față de noii sosiți, care cred că reputația României de țară primitoare este bine întemeiată.
„Toată lumea este prietenoasă”, spune Viran, din Sri Lanka, care a sosit în capitala României în noiembrie 2022. „Nu am avut probleme până acum, iar bacșișurile sunt bune. Asta înseamnă că mă plac, nu?”
Atunci când o anchetă a unui ziar local, Libertatea, a dezvăluit la începutul acestui an că unii imigranți erau tratați prost de către agențiile care îi aduc din Asia, a existat un val larg de simpatie publică, cu furie îndreptată împotriva agențiilor.
Mai mult înăuntru decât afară
Timp de trei decenii, România a avut o „hemoragie” de oameni. Populația țării a atins un vârf de 23,5 milioane de locuitori în 1990, scăzând la puțin peste 19 milioane de locuitori în momentul ultimului recensământ, în 2022. Având în vedere că se crede că milioane de persoane trăiesc în afara țării, păstrând în același timp o legătură cu România, numărul real de persoane care trăiesc în țară ar putea fi considerabil mai mic.
Pe 30 august, însă, Institutul Român de Statistică (INS) a dezvăluit că populația țării a crescut în 2022, cu puțin peste 9.000 de persoane. INS pune acest lucru pe seama faptului că numărul de imigranți a depășit numărul de persoane care părăsesc țara: o premieră din 1990 încoace.
Nevoia de muncitori a țării este evidentă în numărul de permise eliberate în fiecare an. În 2017, doar 3.000 de permise de muncă au fost alocate cetățenilor din afara UE. Acest număr a crescut acum la 100.000 în fiecare an și se pare că va crește în continuare.
România a găzduit întotdeauna o mulțime de popoare, maghiarii și germanii fiind în mod tradițional cele mai mari două grupuri etnice. În parlament chiar sunt rezervate locuri pentru membrii minorităților mai vechi, de la turci la armeni, deși, în condițiile în care unele dintre minoritățile pentru care sunt rezervate locuri, inclusiv croații și italienii, numără în prezent doar o mână de oameni, dacă acest lucru este democratic este o altă întrebare. Cei 18 deputați ai minorităților, care de obicei votează în bloc, au sprijinit ocazional guvernele.
Noua generație de imigranți din România nu se limitează la angajații care fac livrări la domiciliu. Mii de persoane lucrează în construcții, în IT și în alte părți ale sectorului serviciilor – inclusiv ca ospătari în restaurante, unde lipsa lor de cunoaștere a limbii române a dus la una dintre puținele nemulțumiri legate de noii sosiți.
„Nu ar trebui să fiu nevoit să învăț engleza pentru a comanda o masă într-un restaurant”, îmi spune un client dintr-un restaurant din București. „[Acești oameni] sunt bineveniți, dar trebuie să învețe limba română.”
La sfârșit de săptămână, mulți se adună la Moara Vlăsiei, în afara capitalei, unde se află terenul național de cricket al României. Țara se mândrește cu o ligă de crichet înfloritoare, formată din mai multe echipe ale căror rânduri au fost mărite de valul recent de imigranți, spune Andrew Begg, antrenorul diferitelor echipe naționale de crichet ale României.
Nu este o problemă politică – încă
România organizează patru runde de alegeri anul viitor: europene, locale, parlamentare și prezidențiale. În mod îmbucurător, și în contradicție cu restul Europei emergente, cel puțin până acum există puține semne că imigrația va deveni o problemă, chiar și din partea Alianței pentru Unificarea României, de extremă dreapta, mai bine cunoscută sub acronimul AUR.
Acest lucru, sugerează analistul Radu Magdin, poate fi pus pe seama faptului că țara își recunoaște nevoia de lucrători străini și a prevalenței altor probleme în mass-media.
„În general, România continuă să piardă creiere și mâini, o tendință care se va accelera anul viitor”, spune el. „Acest lucru se datorează mai puțin oportunității economice – România este de facto în creștere -, ci percepției cetățenilor cu privire la un viitor în această țară pentru copiii lor și pentru ei înșiși, scandalurilor în jurul eșecurilor serviciilor publice și atmosferei politice obositoare”.
„AUR cucerește deja diaspora noastră, dar, în evaluarea mea, partidele nu vor avea ca prioritate [imigrația] în programele lor electorale din 2024. Partidele noastre rămân prea tactice, prinse în ciclul de 24 de ore al presei și al protestelor.”
Claudia Postelnicescu, avocat și consultant politic, este mai puțin optimistă. Deși este de acord cu faptul că partidele sunt în prezent prinse de eșecurile obișnuite ale țării – cel mai recent, o explozie tragică la un depozit de gaz petrolier lichefiat (GPL) care funcționa la vedere fără autorizație de ani de zile – acest lucru s-ar putea schimba anul viitor.
„Anticipez că imigrația va fi abordată ca subiect electoral anul viitor, de către toate partidele politice, fiecare în felul său”, spune ea.
„Faptul că nu s-a întâmplat încă se datorează faptului că avem o mulțime de evenimente catastrofale aproape în fiecare zi, iar în acest moment, principalele narațiuni sunt legate de războiul din Ucraina, de problemele din sistemul de justiție și de schimbările fiscale care vor avea impact asupra liber-profesioniștilor, avocaților și antreprenorilor, plus problemele din sistemul educațional – mai ales că începerea anului școlar este aproape”, spune ea.
„Odată ce aceste urgențe se vor așeza, vor apărea marile teme electorale”, conchide ea.