Sursa foto: Inquam Photos/George Călin
Până în 2050, vârsta populațiilor din România, Bulgaria, Slovacia, Polonia și țările baltice va crește cu cel puțin opt ani, potrivit ultimelor estimări Eurostat, citate de EUObserver.
Împreună cu părți din Spania, Portugalia și Italia, Europa de Est va depăși cu mult creșterea medie a vârstei populației din UE, de patru ani, în perioada 2019 – 2050.
Printre regiunile din UE cu cele mai rapide ritmuri de îmbătrânire, un exemplu particular este România. 36 din cele 42 de județe ale României au mai mulți pensionari decât tineri. În județul Teleorman acum, pentru fiecare 100 de tineri (14 ani sau mai tineri), există 203 persoane în vârstă (65 de ani sau mai mult), față de 163, acum un deceniu.
Datele furnizate de Institutul de Statistică al României arată cât de repede a îmbătrânit populația în ultimii ani. Județul Vâlcea a trecut de la a avea 126 de seniori la fiecare sută de tineri, la 185 de seniori, doar 10 ani mai târziu.
O populație mai în vârstă se poate traduce printr-o lipsă de forță de muncă disponibilă, deoarece există mai puțini cetățeni activi capabili să lucreze fizic.
De asemenea, poate însemna creșteri de taxe, deoarece autoritățile au nevoie de mai mulți bani pentru a susține o populație mai în vârstă. Pe măsură ce numărul pensionarilor crește și scade cel al tinerilor, cheltuielile guvernamentale pentru sistemele de pensii și asistența medicală cresc inevitabil.
De asemenea, mai puțini oameni care muncesc înseamnă mai puține impozite colectate de stat, deoarece pensiile sunt de obicei scutite de impozite.
Declin demografic?
Regiunile cu cele mai rapide ritmuri de îmbătrânire din Europa sunt, de asemenea, cele care vor avea o populație mai mică în 2050, față de 2019.
Europa de Est nu numai că îmbătrânește cel mai repede – dar are și o populație care se micșorează mai repede decât oriunde altundeva pe continent.
Potrivit Eurostat, toate regiunile din Letonia și Lituania vor înregistra o creștere negativă a populației în următoarele trei decenii.
Bulgaria, Estonia, România, Slovenia și Slovacia au o singură regiune cu o schimbare de populație pozitivă preconizată până în 2050.
Polonia, Estonia, Ungaria, Republica Cehă și Croația au o mare majoritate a regiunilor cu o scădere estimată a populației.
La capătul opus al spectrului, Cipru, Elveția, Suedia, Belgia, Germania înregistrează fie o creștere a populației, fie o schimbare pozitivă a vârstei medii până în 2050.
Acestea sunt, de asemenea, printre țările care primesc cel mai mare număr de imigranți, atât din UE, cât și din afara UE.
În Germania, care a primit cel mai mare număr de imigranți din UE, în opt din cele 10 regiuni din Europa se prevede o populație mai tânără pentru 2050.
Pe de altă parte, Europa de Est s-a clasat printre zonele cu cele mai scăzute cote de primire de imigranți, dar are în schimb unele din cele mai mari populații care trăiesc în alte țări ale UE.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, numărul persoanelor în vârstă de 60 de ani și peste va ajunge la 2,1 miliarde până în 2050.
O speranță de viață mai lungă înseamnă că nu numai Europa, ci și America și Asia vor trebui să își adapteze societățile pentru a face față schimbărilor demografice.
Ar însemna nu numai să ne confruntăm cu o potențială povară fiscală, ci și să oferim un mediu mai favorabil vârstei înaintate, cu o sănătate și asistență socială mai bune, transporturi, locuințe și planificare urbană, profitând și de oportunitatea de a restructura economia și de a include noi locuri de muncă, bunuri și servicii pentru persoanele în vârstă.