Eurostat: 3,5 milioane de persoane din UE au părăsit recent un loc de muncă în trimestrul III din 2022. România contabilizează aproape 50.000

În al treilea trimestru al anului 2022, în UE existau 3,5 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani care au părăsit recent un loc de muncă. În comparație cu ocuparea forței de muncă din aceeași grupă de vârstă, persoanele care au părăsit recent un loc de muncă ar reprezenta 2,4 %. Persoanele care au părăsit recent un loc de muncă sunt persoanele care au renunțat la job  în ultimele 3 luni și nu mai au un loc de muncă, aici accentul fiind pus pe persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani.

În al treilea trimestru al anului 2022, mai mult de două treimi dintre persoanele care au părăsit recent un loc de muncă (68,9%) au făcut acest lucru din motive legate de piața forței de muncă, ceea ce înseamnă sfârșitul unui contract pe perioadă determinată, o concediere sau o închidere a unei întreprinderi din motive economice. Această pondere a fost cu 3,2 puncte procentuale (pp) mai mică față de trimestrul al treilea din 2021. Importanța motivului legat de piața forței de muncă a fost și mai mare în rândul celor cu un nivel scăzut de educație (74,6%), urmați de cei cu un nivel de educație ridicat și mediu (67,8% și, respectiv, 66,2%).

Mai exact, motivul predominant pentru a-și părăsi locul de muncă a fost sfârșitul unui contract pe perioadă determinată. În total, în trimestrul al treilea din 2022, 53,1% din totalul persoanelor care au părăsit locul de muncă (1,8 milioane de persoane) au părăsit locul de muncă din cauză că li s-a încheiat contractul, ceea ce indică o scădere de 3,9 puncte procentuale (pp) în comparație cu același trimestru din 2021 (57,0%; 2,0 milioane de persoane).

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

În România, se înregistrau în T3 aproape 50.000 de persoane cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani care au părăsit recent un loc de muncă.

Pe niveluri de educație, sfârșitul unui loc de muncă pe perioadă determinată a avut cea mai mare pondere în rândul persoanelor care au părăsit un loc de muncă cu un nivel de educație scăzut (57,1%), urmate de cele cu un nivel de educație ridicat (56,3%) și de cele cu un nivel mediu (47,5%).
Al doilea cel mai frecvent motiv de părăsire a unui loc de muncă a fost concedierea sau închiderea unei întreprinderi din motive economice, care a vizat 545 de mii de persoane (15,8% din totalul persoanelor care au părăsit recent un loc de muncă, față de 15,1% în trimestrul III 2021). Părăsirea locului de muncă din alte motive sau din motive neprecizate s-a clasat pe locul al treilea, afectând 478 de mii de persoane (13,9%), urmată de educație sau alte motive personale (311 mii de persoane; 9,0%) și motive familiale, boală sau pensionare (283 de mii de persoane; 8,2%).

Comparativ cu trimestrul al treilea din 2021, s-a înregistrat o creștere cu +1,9 pp a ponderii persoanelor care și-au părăsit locul de muncă din motive de educație sau din motive personale (de exemplu, îngrijirea prietenilor sau a altor rude, dorința de a avea mai mult timp liber, lipsa nevoii de muncă, călătorii, schimbarea locului de reședință etc.), de la 246 mii de persoane la 311 mii în trimestrul al treilea din 2022. Această creștere a fost mai pronunțată în rândul celor cu un nivel scăzut de educație (+2,6 pp la 5,9%) și al celor cu un nivel ridicat de educație (+2,5 pp la 10,8%).

În trimestrul al treilea din 2022, dintre membrii UE, cele mai mari ponderi de persoane care și-au părăsit locul de muncă din motive legate de piața muncii au fost înregistrate în Italia (89,9%), urmată de Ungaria (88,6%), Grecia (87,6%), Spania (81,6%) și Croația (70,6%).

Al doilea cel mai frecvent motiv de părăsire a unui loc de muncă a fost concedierea sau închiderea unei întreprinderi din motive economice, care a vizat 545 de mii de persoane (15,8% din totalul persoanelor care au părăsit recent un loc de muncă, față de 15,1% în trimestrul III 2021). Părăsirea locului de muncă din alte motive sau din motive neprecizate s-a clasat pe locul al treilea, afectând 478 de mii de persoane (13,9%), urmată de educație sau alte motive personale (311 mii de persoane; 9,0%) și motive familiale, boală sau pensionare (283 de mii de persoane; 8,2%).

Comparativ cu trimestrul al treilea din 2021, s-a înregistrat o creștere cu +1,9 pp a ponderii persoanelor care și-au părăsit locul de muncă din motive de educație sau din motive personale (de exemplu, îngrijirea prietenilor sau a altor rude, dorința de a avea mai mult timp liber, lipsa nevoii de muncă, călătorii, schimbarea locului de reședință etc.), de la 246 mii de persoane la 311 mii în trimestrul al treilea din 2022. Această creștere a fost mai pronunțată în rândul celor cu un nivel scăzut de educație (+2,6 pp la 5,9%) și al celor cu un nivel ridicat de educație (+2,5 pp la 10,8%).

În trimestrul al treilea din 2022, dintre membrii UE, cele mai mari ponderi de persoane care și-au părăsit locul de muncă din motive legate de piața muncii au fost înregistrate în Italia (89,9%), urmată de Ungaria (88,6%), Grecia (87,6%), Spania (81,6%) și Croația (70,6%).