Porturile din UE nu au revenit încă la nivelurile de mărfuri manipulate și pasageri îmbarcați și debarcați înregistrate înainte de pandemie, indică datele Eurostat.
După o scădere semnificativă de 45% a numărului de pasageri în porturile din UE în 2020 (comparativ cu 2019), anul 2021 a fost mai pozitiv, datele indicând o redresare parțială.
În comparație cu 2020, numărul de pasageri a crescut cu 16%, ajungând la 267,9 milioane de pasageri, de la 230 de milioane în 2020. Această cifră este încă considerabil sub nivelurile observate înainte de pandemie (-36% în 2021 față de 2019), când porturile din UE au înregistrat 418 milioane de pasageri.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Messina a continuat să fie cel mai mare port de pasageri din UE în 2021
Portul Messina din Italia a rămas cel mai mare port de pasageri din UE în 2021, cu 8,3 milioane de pasageri. Acest port a fost urmat de Reggio Di Calabria din Italia (8,1 milioane de pasageri) și de trei porturi din Grecia: Piraeus, Paloukia Salaminas și Perama (fiecare înregistrând 5,9 milioane de pasageri).
În 2021, primele 20 de porturi de pasageri au reprezentat mai mult de 34% din numărul total de pasageri îmbarcați și debarcați în statele membre ale UE care au raportat. Toate porturile din top 20 au înregistrat o scădere substanțială a traficului de pasageri în 2021 comparativ cu 2019, cu excepția a două porturi italiene: Piombino (+2%) și Isola d’Elba (+3%).
Primele 5 porturi de pasageri din UE (în milioane de pasageri; 2019, 2020, 2021)
Greutatea mărfurilor manipulate de porturile din UE și-a revenit în 2021
Greutatea brută totală a mărfurilor manipulate în porturile UE în 2021 a fost estimată la 3,5 miliarde de tone, ceea ce reprezintă o creștere de 4 % față de 2020, după o scădere de 7 % în acel an (comparativ cu 2019), din cauza pandemiei COVID-19 și a restricțiilor ulterioare instituite în UE și în întreaga lume.
Anul 2020 a marcat încetinirea unei tendințe pozitive în activitatea de transport portuar de mărfuri din UE și, deși nivelurile din 2021 prezintă semne de redresare, valorile lor au fost încă ușor sub nivelurile anterioare pandemiei.
În 2021, Țările de Jos au rămas cel mai mare stat membru în ceea ce privește transportul maritim de mărfuri. Porturile olandeze au manipulat 590 de milioane de tone de mărfuri (+32 milioane de tone în comparație cu 2020), ceea ce reprezintă 17% din volumul total de mărfuri transportate pe mare anul trecut în UE. Țările de Jos au fost urmate de Italia și Spania, fiecare cu o cotă de 14%.
Rotterdam (435 de milioane de tone), Antwerpen (216 milioane) și Hamburg (111 milioane), toate situate pe coasta Mării Nordului, și-au menținut poziția de primele trei porturi din UE în 2021, atât în ceea ce privește greutatea brută a mărfurilor manipulate, cât și în ceea ce privește volumul de containere manipulate în porturi.
Urmează în ordine Amsterdam, Algeciras (Spania), Marseille (Franţa), Valencia (Spania), Trieste (Italia), Le Havre (Franţa), Barcelona (Spania) cu 53,6 milioane de tone de marfă şi, pe locul 11, Constanţa cu 49,861 milioane de tone de marfă manipulată în 2021, în creştere faţă de 39,44 milioane de tone în 2020.
Portul Constanţa a urcat de pe locul 16 pe locul 11, în condiţiile în care cantitatea de marfă manipulată s-a majorat cu 26%, mai arată datele publicate miercuri de Eurostat.
O creştere mai mare a fost înregistrată doar de portul Zeebrugge din Belgia, cu un avans de 27%.
După Constanţa se situează porturile Genova, Pireu, Bremen şi Gdansk.
Comparativ cu 2020, numărul de tone manipulate în 2021 a scăzut cel mai mult în portul grecesc Pireu (-10%), Algeciras din Spania (-6%) și Klaipėda din Lituania (-5%).
Primele 5 porturi din UE care manipulează mărfuri (în milioane de tone; 2019, 2020, 2021)
Datele Eurostat mai arată că, în 2021 comparativ cu 2020, 16 state membre au înregistrat o creştere a activităţilor portuare la capitolul mărfuri, însă România a avut cea mai mare creştere procentuală (12,5%).
De asemenea, în perioada 2011-2021, doar şapte state membre au înregistrat o scădere a activităţilor portuare. În contrast, Polonia şi România au avut cele mai mari creşteri relative, de 67,4% respectiv 36,5%.