Un proiect de lege inițiat de deputatul liberal Cristian Buican, cu girul ministrului Agriculturii, Adrian Oros, vrea să le interzică tuturor comercianților – indiferent de cifra de afaceri – să își formeze singuri prețul la raft pentru produse agroalimentare.
De remarcat că inițiatorul legii, Cristian Buican, este asociat în două firme de producție în domeniul agro-alimentar, potrivit declarației de avere. Una dintre ele Lovagro SRL, e activă în domeniul creșterii oilor și caprelor, iar Lovapi SRL – creșterea altor animale.
Inițiatorul proiectului susține în expunerea de motive că vrea să transpună prevederile unei directive europene ce protejează producătorii în relația cu marii retaileri, dar Consiliul Concurenței arată că o astfel de prevedere încalcă atât legislația privind concurența, cât și legile pieței.
”Pentru evitarea apariției unor practici comerciale neloiale, se interzice cumpărătorului să practice scheme de formare a prețului afișat la raft, diferențiat pentru produse agroalimentare similare, indiferent de proveniență și/sau furnizor”, se arată în proiectul de lege pentru care PNL-istul Cristian Buican a solicitat procedură de urgență.
Or, Consiliul Concurenței arată în punctul de vedere transmis oficial că o astfel de interdicție încalcă legea concurenței 21/1996, care prevede că prețurile se determină în mod liber pe baza cererii și a ofertei. Mai mult, Consiliul Concurenței arată că, deși unele produse agroalimentare sunt similare, ele pot avea diferențe din punct de vedere al calității, ceea ce ar face imposibil de aplicat o asemenea prevedere legislativă.
Mnistrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat public că face demersuri în Parlament pentru ca proiectul de lege al colegului de partid, Cristian Buica, să fie implementat până la începutul lunii iunie. ”Am vrea să trecem cât mai repede acest proiect de lege deoarece trebuie să îl implementăm anul acesta până la începutul lui iunie”, a declarat săptămâna trecută Oros.
El a spus că “tot spectrul politic şi toţi actorii din piaţă: şi furnizorii şi cumpărătorii şi consumatorii sunt interesaţi de această Directivă a practicilor comerciale neloiale, care în esenţă îşi propune să pună pe picior de egalitate în relaţia contractuală micul producător sau procesator şi comerciantul dominant. Acum sigur că la noi în ţară există o anumită particularitate micul producător şi procesator, de regulă, este român iar comerciantul dominant nu este român. Prin transpunerea cât mai corectă a acestei directive, şi apoi respectarea ei putem să ajutăm producătorii şi procesatorii români să ajungă în condiţii echitabile pe rafturile marilor retaileri”, a mai spus ministrul.
De remarcat că, deși inițiatorul legii susține că vrea să transpună în legislația națională prevederile Directivei 633/2019, el a eliminat din proiectul de lege un punct esențial – pragurile privind cifra de afaceri de la care se aplică diferitele interdicții, și care sunt cuprinse între 2 și 150 de milioane de euro (pentru furnizorii de produse agroalimentare) și între 2 și 350 de milioane de euro (pentru magazinele vizate).
Consiliul Concurenței arată că aplicarea dispozițiilor legii la toate magazinele și toți producătorii, indiferent de cifra de afaceri, contravine Directivei europene pe care legea susține că vrea să o transpună, dat fiind că directiva își dorește tocmai protejarea operatorilor vulnerabili în fața practicilor neloiale.
Proiectul prevede și plata la 7 zile a produselor perisabile, un termen mult mai mic decât cel prevăzut de directiva UE, de 14 zile.
În plus, Consiliul Concurenței arată că multe alte interdicții legate de relația dintre magazine și producători sunt deja prevăzute în Legea 321/2009.
George Bădescu, director executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale (AMRC), a declarat pentru Economedia.ro că a transmis observații către inițiatorul legii și susține că acesta ar urma să prezinte o nouă formă a proiectului.
”În urma inputului nostru, s-a convenit că vor încerca să acomodeze observațiile cu proiectul și că vor reveni cu o nouă formă. Au spus că ne vor chema săptămâna viitoare. Poziția noastră e ca, în general, la adoptarea directivelor europene în legislația națională, aceasta să fie făcută cât mai aproape de spiritul și litera lor. Directiva trebuie să fie pentru marile business-uri, să reglementeze relații între afaceri de o anumită anvergură. Pentru alte aspecte care ține de modalități specifice pentru promovarea producătorului în marile rețele, ar fi bine să se opereze modificări pe altă lege, eventual legea 321/2009. Dacă îi băgăm pe toți într-o singură lege, cu mici legumicultori și mari producători, ne vom regăsi în aceeași situație, va ieși o mare nemulțumire”, a declarat Bădescu pentru Economedia.