EXCLUSIV România a cheltuit până în prezent circa 670 milioane de euro, din cele 6,3 miliarde euro atrase din PNRR / Cele mai mari investiții și reforme „bifate”

România a cheltuit până în prezent circa 673.800.000 euro (3.267.975.410 lei) din fondurile atrase din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se ridică în acest moment la 6,3 miliarde euro, arată un răspuns al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) la solicitarea Economedia. Cele mai mari sume au fost atrase de Ministerul Transporturilor, MIPE și Ministerul Finanțelor. Pentru digitalizare, țara noastră a investit prin PNRR doar circa 230 mii de euro (1,1 milioane lei).

Sumele primite de România din PNRR până acum sunt următoarele:

• prefinanțarea de 3.793.639.558 euro, reprezentând procentul de 13% din valoarea planului (1.942.479.890 euro finanțare nerambursabilă și 1.851.159.668 euro finanțare rambursabilă)
• sumele aferente Cererii de plată nr.1 în cuantum de 2.561.989.840 euro (1.772.317.380 euro finanțare nerambursabilă și 789.672.460 euro finanțare rambursabilă)

Astfel, sumele totale încasate de România din PNRR se ridică la 6.355.629.398 euro.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În ceea ce privește cheltuielile din PNRR, sumele totale se ridică la 3.267.975.410 lei – circa 673.800.000 euro.

Topul cheltuielilor

Din finanțarea nerambursabilă, a fost cheltuită în anul 2022 suma de 928.722.870 lei, astfel:

• Ministerul Finanțelor a raportat suma de 777.205.000 lei în cadrul Investiției 2 – Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor, Investiției 1 – Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale, Investiției 3 – Asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a MF / ANAF și Investiției 4 – Implementarea vămii electronice din  cadrul Componentei 8 – Reforme fiscale și reforma pensiilor;
• Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a raportat suma de 99.811.940 lei în cadrul Investiției 9 – Sprijin pentru evaluarea dosarelor de pensii și Investiției 10 Eficiență operațională și servicii electronice avansate prin digitalizarea sistemul de pensii din cadrul Componentei 8 – Reforme fiscale și reforma pensiilor;
• Ministerul Transporturilor a raportat suma de 39.062.475 lei din cadrul Investiției 1 – Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare din cadrul Componentei 4 – Transport sustenabil;
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a raportat suma de 5.923.421 lei cadrul Investiției 1 – Construirea, echiparea și operaționalizarea a unui număr de 110 de creșe din  cadrul Componentei 15 Educație;
• Secretariatul General al Guvernului a raportat suma de 5.067.360 lei în cadrul Reformei 9 – Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat din cadrul Componentei 14 Buna guvernanță;
• Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a raportat suma de 1.149.674 lei din cadul Reformei 1 – Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem cloud guvernamental din cadrul Componentei 7 – Transformare digitală;
• Ministerul Educației a raportat suma de 503.000 lei din cadrul Investiției 14 – Sprijinirea unităților de învățământ cu risc crescut de abandon școlar din cadrul Componentei 15 – Educație.

Din finanțarea rambursabilă, a fost cheltuită în anul 2022 suma de 2.339.252.540 lei, astfel:

• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a raportat suma de 1.196.466.020 lei din cadrul Investiției 3 – Dezvoltarea infrastructurii rutiere sustenabile pe rețeaua TEN-T, taxarea rutieră, managementul traficului și siguranța rutieră din cadrul Componentei 4 – Transport sustenabil;
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a raportat suma de 1.134.502.170 lei din cadrul Investiției  2.1 – Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru reziliență, Investiției  2.3 – Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fond de capital de risc pentru redresare, Investiției  2.4 – Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fond de fonduri pentru digitalizare, acțiuni climatice și alte domenii de interes, Investiției  2.5 – Instrumente financiare pentru sectorul privat – Investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor din cadrul Componentei 9 – Sprijin pentru mediul de afaceri și cercetare, dezvoltare și inovare și din cadrul Investiției 1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale și Investiției  2 – Modernizarea/crearea muzeelor și memorialelor din a raportat Componentei 11 – Turism și cultură;
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a raportat suma de 4.563.600 lei din cadrul Investiției 1 – Instituirea unui fond ”Renovation Wave” pentru finanțarea lucrărilor de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent din Componenta 5 – Valul Renovării și din cadrul Investiției 4 – Elaborarea / actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană din cadrul Componentei 10 -Fondul local;
• Ministerul Culturii a raportat suma de 1.460.160 lei în cadrul Reformei 3 – Reforma sistemului de finanțare a sectorul cultural, Investiției I6 – Dezvoltarea unui sistem electronic pentru acordarea finanțărilor în cultură și Investiției I7 – Accelerarea tranziției digitale a producției și distribuției de film din cadrul Componentei 11 – Turism și cultura;
• Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor a raportat suma de 1.049.300 lei din cadrul Investiției 4.a – Reabilitarea liniilor de apărare existente în conformitate cu Directiva privind inundațiile și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații și Investiției 4.b – Reabilitarea acumulărilor existente care necesită intervenții de urgență pentru exploatarea în condiții de siguranță din Componenta 1 – Managementul apei și din cadrul Investiției 5 – Investiții în sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere din cadrul Componentei 2 – Protejarea pădurilor și a biodiversității;
• Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a raportat suma de  987.570 lei din cadrul Reformei 2 – Îmbunătățirea guvernanței sistemului de cercetare, dezvoltare inovare din cadrul Componentei 9 – Sprijin pentru mediul de afaceri și cercetare, dezvoltare și inovare;
• Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a raportat suma de 163.720 lei din cadrul Investiției 4 – Dezvoltarea unei rețele de centre de asistență și reabilitare vârstnici din cadrul Componentei 13 – Reforme sociale;
• Ministerul Educației a raportat suma de 60.000 lei din cadrul Investiției 16 – Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului din cadrul Componentei 15 – Educație.

La nivelul coordonatorilor de reformă și/sau investiții din PNRR, s-au semnat până în prezent 8.551 de contracte de finanțare cu beneficiarii, cu o valoare totală de aprox. 11.973.079.863 euro, astfel:

• Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Componentele 7 și 9) – 18 contracte (617.352.922 EUR);
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Componentele 1, 2 și 3) – 399 contracte (300.424.594 EUR);
• Ministerul Educației (Componenta 15) – 1.470 contracte (407.963.471 EUR);
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Componentele 5,10 și 11) – 6.570 contracte (4.747.500.000 EUR – alocare exclusiv PNRR);
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (Componentele 7, 9 și 11) – 66 contracte (137.733.579 EUR);
• Ministerul Energiei (Componenta 6) – 8 contracte (304.757.093 EUR – alocare exclusiv PNRR);
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (Componenta 4) – 20 contracte (5.457.348.204 EUR).

Finanțarea deficitului

Economedia a întrebat MIPE și ce sume din PNRR au fost folosite pentru finanțarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale. Ministerul a răspuns că acesta este „un atribut exclusiv al Ministerului Finanțelor”.

„Sumele aferente componentei de împrumut se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, acesta reprezentând un atribut exclusiv al Ministerului Finanțelor îm conformitate cu prevederile art.20 din cadrul OUG 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă”, arată răspunsul.