EXCLUSIV România a cheltuit până în prezent circa 670 milioane de euro, din cele 6,3 miliarde euro atrase din PNRR / Cele mai mari investiții și reforme „bifate”

România a cheltuit până în prezent circa 673.800.000 euro (3.267.975.410 lei) din fondurile atrase din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se ridică în acest moment la 6,3 miliarde euro, arată un răspuns al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) la solicitarea Economedia. Cele mai mari sume au fost atrase de Ministerul Transporturilor, MIPE și Ministerul Finanțelor. Pentru digitalizare, țara noastră a investit prin PNRR doar circa 230 mii de euro (1,1 milioane lei).

Sumele primite de România din PNRR până acum sunt următoarele:

• prefinanțarea de 3.793.639.558 euro, reprezentând procentul de 13% din valoarea planului (1.942.479.890 euro finanțare nerambursabilă și 1.851.159.668 euro finanțare rambursabilă)
• sumele aferente Cererii de plată nr.1 în cuantum de 2.561.989.840 euro (1.772.317.380 euro finanțare nerambursabilă și 789.672.460 euro finanțare rambursabilă)

Astfel, sumele totale încasate de România din PNRR se ridică la 6.355.629.398 euro.

Recomandări Video

Articolul continuă mai jos

„România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”

2:04:19

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 2

1:18:45

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 1

1:41:24

Mateusz Majewski, UiPath, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

2:50

Elisabeta Moraru, Google România, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

1:11

În ceea ce privește cheltuielile din PNRR, sumele totale se ridică la 3.267.975.410 lei – circa 673.800.000 euro.

Topul cheltuielilor

Din finanțarea nerambursabilă, a fost cheltuită în anul 2022 suma de 928.722.870 lei, astfel:

• Ministerul Finanțelor a raportat suma de 777.205.000 lei în cadrul Investiției 2 – Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor, Investiției 1 – Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale, Investiției 3 – Asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a MF / ANAF și Investiției 4 – Implementarea vămii electronice din  cadrul Componentei 8 – Reforme fiscale și reforma pensiilor;
• Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a raportat suma de 99.811.940 lei în cadrul Investiției 9 – Sprijin pentru evaluarea dosarelor de pensii și Investiției 10 Eficiență operațională și servicii electronice avansate prin digitalizarea sistemul de pensii din cadrul Componentei 8 – Reforme fiscale și reforma pensiilor;
• Ministerul Transporturilor a raportat suma de 39.062.475 lei din cadrul Investiției 1 – Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare din cadrul Componentei 4 – Transport sustenabil;
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a raportat suma de 5.923.421 lei cadrul Investiției 1 – Construirea, echiparea și operaționalizarea a unui număr de 110 de creșe din  cadrul Componentei 15 Educație;
• Secretariatul General al Guvernului a raportat suma de 5.067.360 lei în cadrul Reformei 9 – Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat din cadrul Componentei 14 Buna guvernanță;
• Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a raportat suma de 1.149.674 lei din cadul Reformei 1 – Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem cloud guvernamental din cadrul Componentei 7 – Transformare digitală;
• Ministerul Educației a raportat suma de 503.000 lei din cadrul Investiției 14 – Sprijinirea unităților de învățământ cu risc crescut de abandon școlar din cadrul Componentei 15 – Educație.

Din finanțarea rambursabilă, a fost cheltuită în anul 2022 suma de 2.339.252.540 lei, astfel:

• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a raportat suma de 1.196.466.020 lei din cadrul Investiției 3 – Dezvoltarea infrastructurii rutiere sustenabile pe rețeaua TEN-T, taxarea rutieră, managementul traficului și siguranța rutieră din cadrul Componentei 4 – Transport sustenabil;
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a raportat suma de 1.134.502.170 lei din cadrul Investiției  2.1 – Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru reziliență, Investiției  2.3 – Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fond de capital de risc pentru redresare, Investiției  2.4 – Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fond de fonduri pentru digitalizare, acțiuni climatice și alte domenii de interes, Investiției  2.5 – Instrumente financiare pentru sectorul privat – Investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor din cadrul Componentei 9 – Sprijin pentru mediul de afaceri și cercetare, dezvoltare și inovare și din cadrul Investiției 1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale și Investiției  2 – Modernizarea/crearea muzeelor și memorialelor din a raportat Componentei 11 – Turism și cultură;
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a raportat suma de 4.563.600 lei din cadrul Investiției 1 – Instituirea unui fond ”Renovation Wave” pentru finanțarea lucrărilor de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent din Componenta 5 – Valul Renovării și din cadrul Investiției 4 – Elaborarea / actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană din cadrul Componentei 10 -Fondul local;
• Ministerul Culturii a raportat suma de 1.460.160 lei în cadrul Reformei 3 – Reforma sistemului de finanțare a sectorul cultural, Investiției I6 – Dezvoltarea unui sistem electronic pentru acordarea finanțărilor în cultură și Investiției I7 – Accelerarea tranziției digitale a producției și distribuției de film din cadrul Componentei 11 – Turism și cultura;
• Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor a raportat suma de 1.049.300 lei din cadrul Investiției 4.a – Reabilitarea liniilor de apărare existente în conformitate cu Directiva privind inundațiile și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații și Investiției 4.b – Reabilitarea acumulărilor existente care necesită intervenții de urgență pentru exploatarea în condiții de siguranță din Componenta 1 – Managementul apei și din cadrul Investiției 5 – Investiții în sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere din cadrul Componentei 2 – Protejarea pădurilor și a biodiversității;
• Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a raportat suma de  987.570 lei din cadrul Reformei 2 – Îmbunătățirea guvernanței sistemului de cercetare, dezvoltare inovare din cadrul Componentei 9 – Sprijin pentru mediul de afaceri și cercetare, dezvoltare și inovare;
• Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a raportat suma de 163.720 lei din cadrul Investiției 4 – Dezvoltarea unei rețele de centre de asistență și reabilitare vârstnici din cadrul Componentei 13 – Reforme sociale;
• Ministerul Educației a raportat suma de 60.000 lei din cadrul Investiției 16 – Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului din cadrul Componentei 15 – Educație.

La nivelul coordonatorilor de reformă și/sau investiții din PNRR, s-au semnat până în prezent 8.551 de contracte de finanțare cu beneficiarii, cu o valoare totală de aprox. 11.973.079.863 euro, astfel:

• Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Componentele 7 și 9) – 18 contracte (617.352.922 EUR);
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Componentele 1, 2 și 3) – 399 contracte (300.424.594 EUR);
• Ministerul Educației (Componenta 15) – 1.470 contracte (407.963.471 EUR);
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Componentele 5,10 și 11) – 6.570 contracte (4.747.500.000 EUR – alocare exclusiv PNRR);
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (Componentele 7, 9 și 11) – 66 contracte (137.733.579 EUR);
• Ministerul Energiei (Componenta 6) – 8 contracte (304.757.093 EUR – alocare exclusiv PNRR);
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (Componenta 4) – 20 contracte (5.457.348.204 EUR).

Finanțarea deficitului

Economedia a întrebat MIPE și ce sume din PNRR au fost folosite pentru finanțarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale. Ministerul a răspuns că acesta este „un atribut exclusiv al Ministerului Finanțelor”.

„Sumele aferente componentei de împrumut se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, acesta reprezentând un atribut exclusiv al Ministerului Finanțelor îm conformitate cu prevederile art.20 din cadrul OUG 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă”, arată răspunsul.