Executivul a mai bifat (pe hârtie) un jalon din PNRR: Avem o Strategie Națională de Siguranță Rutieră 2022-2030 care include proiecte de peste 600 de milioane de euro/ În Parlament, coaliția PNL-PSD-UDMR „relaxează” Codul Rutier

DN 2 accident Ialomiţa

România are o nouă Strategie Națională de Siguranță Rutieră, un alt program prin care ne angajăm să reducem numărul persoanelor rănite/decedate în accidente de circulație.

Prima Strategie Națională de Siguranță Rutieră a fost aprobată în 2016, dar autoritățile nu au reușit să pună în practică niciun punct important.

A doua Strategie, cea pe care Executivul a aprobat-o miercuri este de fapt, o obligație inclusă în PNRR, un jalon de îndeplinit pe hârtie până la sfârșitul lunii iunie.

Pe de altă parte, măsurile de investiții pentru infrastructura rutieră trebuie dublate și de politica statului prin care șoferii respectă Codul Rutier „enforcement”, dar recent, în Parlament, coaliția PNL-PSD -UDMR a votat o relaxare majoră a pedepselor pentru abateri grave. Ordonanța ministrului Bode încă nu a ajuns la vot final în Plenul Camerei, dar votul din Comisia de Transporturi arată cum privesc aleșii regulile mai dure pentru șmecherii din trafic.

Principalele măsuri și investiții

„Conform Raportului Forumului Economic Mondial publicat în 2019, România se situează pe locul 119 din 141 țări analizate și pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calității infrastructurii rutiere, cât și a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori. Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre economice și urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul  a numeroase localități care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de parcurs, blocaje în trafic”, arată Strategia.

PASAJE

Costul investițiilor în infrastructura existentă pentru siguranță rutieră este de 617 milioane euro, din care suma solicitată prin PNRR este de 219 milioane euro. Din cele peste 600 de milioane euro, 447 milioane reprezintă valoarea pasajelor rutiere cum sunt cele în proiectare pe DN 1 București – Ploiești – Brașov: „Pasaje denivelate pentru creșterea sigurantei rutiere și eliminarea blocajelor din trafic – 20 buc”. Alte 60 de milioane de euro urmează să fie alocate pentru pasaje pietonale: „Pasarele și pasaje subterane pietonale – 50 buc + 50 buc”.

RADARE ȘI CAMERE VIDEO 

Achiziționarea a 1.000 limitatoare viteză, 300 radare mobile și 500 camere video. Radarele mobile și camerele video sunt conectate într-un sistem integrat. În ceea ce privește limitatoarele de viteză, radarele mobile și camerele video, elementele de cost sunt următoarele:

1.000 limitatoare de viteză x 0,9 euro / ml x 14 ml / secțiune limitator de viteză = 12.600 euro

300 radare mobile x 12.850 euro = 3,85 milioane euro

500 de camere video x 62.500 = 31,25 milioane euro. Aceste camere video inclusiv software-ul relevant, diferă din punct de vedere al costurilor în funcție de complexitatea lor – capacitatea de a recunoaşte numerele de mașini, abilitățile de mediu etc. S-a considerat un cost mediu de 62.500 euro pe baza ofertei, cel mai mare cost identificat fiind de 91.000 euro.

„Rating” de siguranță pentru drumuri 

Introducerea ratingului de siguranţă a infrastructurii rutiere, un mecanism de clasificare a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc, conform Directivei (UE) 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere.

Ministerul Transporturilor va introduce conceptul de evaluare a siguranței rețelei rutiere pe categorii de siguranță rutieră. Autoritatea Rutieră Română – ARR va realiza prima evaluare a siguranței rețelei rutiere pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson, până cel târziu la sfârșitul anului 2024, urmând ca ulterior să actualizeze datele respective cel puţin o dată la 5 ani;

– va întocmi planuri de acțiune privind organizarea și efectuarea inspecției de siguranță rutieră specifică pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute ale ratingului de siguranță identificat;

– va realiza un sistem național pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor și de vehicule și a oricăror altor informații legate de siguranță care sunt percepute  de cel care informează ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere;

Accidentele de circulație, 2% din PIB 

Nu în ultimul rând, Strategia de Siguranță Rutieră prezintă și costurile sociale/financiare care rezultă din accidente: 2% din PIB, aproape un milion de euro (958.108 euro) persoană decedată, 152.495 euro/rănit grav. „În plan financiar, îndeplinirea obiectivelor din prezenta strategie va avea ca rezultat inclusiv reducerea costurilor sociale generate de accidentele rutiere, estimate în prezent la aproximativ 2% din PIB, având în vedere că aceste costuri depind de numărul de persoane decedate sau rănite”.

Costuri totale răniți grav5,675,164,707.62 RON€ 1,263,731,341.32
Costuri totale persoane decedate8,231,014,632.30 RON€ 1,832,861,564.34
Costuri totale accidente grave6,604,256,351.83 RON€ 1,470,619,121.72
Costuri totale accidente soldate                       cu persoane decedate8,370,495,558.42 RON€ 1,863,920,806.63

În Ministerul Transporturilor, atribuțiile în materie de siguranță rutieră îi revin secretarului de stat Gabor Sandor. La Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2022-2030 a contribuit George Ursachi, expert în siguranță rutieră, fost președinte CA al CNAIR în mandatul Cătălin Drulă.

Sursa : Poliţia Ialomiţa

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *