Fake news. Cum a pornit isteria unei pene de curent în Europa și cât de reală este o astfel de posibilitate

Știrea despre o iminentă pană de curent care va afecta toată Europa s-a viralizat zilele acestea în mass-media și pe rețelele de socializare. Este vorba despre un fake news pornit de la un material informativ realizat de oficialii guvernamentali austrieci pentru pregătirea cetățenilor și a autorităților în cazul unui astfel de eveniment.

Numeroase știri care anunțau un „blackout” la nivel european s-au propagat în mediul online în ultimele zile. Câteva dintre titluri:

• „Europa, la un pas să rămână în beznă totală zile în şir. Austria se pregăteşte de un blackout. Efectele ar fi devastatoare” (Observator News)
• „Europa ar putea rămâne fără curent electric între o zi şi o săptămână. Armata din Austria pregăteşte populaţia pentru un “blackout” masiv” (Antena 3)
• „„Blackout” în Europa! Pană de curent uriașă. Armata a intervenit deja: Pregătiți-vă” (Capital.ro)
• „O pană de curent uriașă amenință Europa – Avertisment sumbru” (Realitatea.net)
• „Pana generalizată de curent care va afecta Europa. ”Întrebarea este când va fi”” (ProTv.ro)
• „Blackout – ce faci atunci când totul s-a oprit? Pregătiri pentru o pană de curent catastrofală” (B1 TV)
• Austria, AVERTISMENT: Urmează un “Blackout”, o pană de curent catastrofală la nivel european. Plănuiți-vă să petreceți acasă un concediu de 14 zile (DC News)

De unde a pornit isteria

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Toate publicațiile de mai sus care anunță pana de curent masivă la nivel european citează ca sursă „Guvernul de la Viena”. Însă de fapt o informație utilă despre penele de curent transmisă de autoritățile austriece a fost transformată într-un adevărat fake news și a fost rostogolită în România drept un pericol iminent.

Isteria a pornit de la declarațiile ministrului austriac al Apărării, Klaudia Tanner, care a avertizat la începutul lunii octombrie doar cu privire la faptul că „posibilitatea unui black-out trebuie luată în calcul”.

„O „pană de curent” este o întrerupere a energiei, a infrastructurii și a aprovizionării la nivel european – este un risc realist și, în același timp, subestimat. Prin urmare, scopul nostru este să îmbunătățim rezistența republicii noastre în ansamblu. La un eveniment major de la Viena, am adus acest subiect în prim-plan pentru 2.500 de vizitatori. O performanță live impresionantă!”, spunea Klaudia Tanner, într-o postare pe Instagram de la începutul lunii octombrie.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Klaudia Tanner (@klaudiatanner)

Declarațiile au fost urmate de o campanie în care a fost implicată armata austriacă, pentru a crește gradul de conștientizare a populației asupra pericolului.

Ce este un „blackout”

Un „blackout” descrie o defecțiune de lungă durată a sistemului energetic la nivel european, în care brusc nimic nu mai funcționează.

Ce nu mai merge? Toate infrastructurile în rețea care depind de sursa de alimentare, cum ar fi:

• Telefoane, telefoane mobile, internet, bancomate, sisteme de plată
• Benzinării, semafoare, tuneluri
• Trafic feroviar, transportul în comun

Aceasta înseamnă că se pierde și aprovizionarea cu alimente, articole de igienă sau medicamente. Ocazional, sunt de așteptat și probleme cu alimentarea cu apă și cu eliminarea apelor uzate. În propria gospodărie, iluminatul, dispozitivele de răcire și majoritatea sistemelor de încălzire ar fi afectate în mod deosebit. Apelurile de urgență nu mai pot fi efectuate.

Oficialii din Austria estimează, în cazul unui blackout, va dura cel puțin o zi până când rețeaua electrică va funcționa din nou în Austria și în jur de o săptămână pentru întreaga Europă. Dar va fi nevoie de alte câteva zile pentru ca internetul, telefoanele și toate celelalte sisteme să reînceapă să funcționeze.

Ce facem în cazul unui blackout

Printre altele, Ministerului Apărării din Austria a elaborat un material informativ despre penele de curent („blackout”), intitulat „Blackout und dann?”, adică „Ce este de făcut în cazul unui blackout?”. Forțele Armate austriece afirmă că vor să îmbunătățească rezistența generală a țării într-un astfel de scenariu, prezentând măsuri importante de prevenire și protecție pe care fiecare individ ar trebui să le implementeze.

Printre recomandările Ministerului Apărării din Austria, în cazul unui blackout, se regăsesc:

• aprovizionarea cu apă (2 litri de persoană pe zi, pentru 3-5 zile) și alimente greu perisabile în următoarele două săptămâni (paste, orez, conserve), ceai sau cafea;
• aprovizionarea cu medicamente pentru două săptămâni;
• dotarea cu baterii, lanterne, lumânări, chibrituri;
• dotarea cu trusă de prim ajutor;
• aprovizionarea cu obiecte precum saci de gunoi, bandă adezivă;
• pregătirea de haine călduroase, pături
• mașina ar trebui să aibă mereu rezervorul pe jumătate plin

Autoritățile austriece mai recomandă cetățenilor să stabilească un punct de întâlnire cu familia, în cazul în care sistemele de comunicații nu mai funcționează. De asemenea, este încurajată cooperarea cu vecinii pentru folosirea în comun a resurselor sau ajutarea celor care au nevoie.

Filmul de prezentare este următorul, fiind însoțit și de un material informativ aici și altul aici:

Așadar, autoritățile austriece nu vorbesc despre derularea unui astfel de eveniment în viitorul apropiat și nici nu lansează mesaje apocaliptice, ci un simplu ghid de informare pentru pregătirea populației în cazul unui astfel de scenariu.

De altfel, numeroase state au avut astfel de campanii de informare de-a lungul anilor. De exemplu, Canada are un site dedicat, intitulat „Get Prepared”, unde populația poate găsi informații despre măsurile pe care le poate lua în cazul unui eveniment de dezastru natural sau nu numai.

Ministerul austriac de Apărare vrea să fie pregătit pentru acest scenariu și vrea ca, începând cu 2025, o sută din principalele sale cartiere generale militare să fie echipate astfel încât să fie cât mai autosuficiente în ceea ce priveşte energia, carburanţii, apa şi alimentele.

România nu are un ghid pentru pregătirea cetățenilor în cazul unei pene de curent masive. Punctual, anumite primării sau inspectorate de urgență au publicat ghiduri cu reguli de urmat în cazul unor situații de urgență, precum cutremure, inundații sau incendii.

Cât de reală este posibilitatea unui blackout?

Ministrul austriac a subliniat faptul că întrebarea nu trebuie să fie „dacă” va avea loc o pană de curent la nivel european, ci mai degrabă „când”.

O informare de pe site-ul Ministerului Apărării din Austria arată că „experții se așteaptă la un blackout în următorii cinci ani”.

Cauzele unui eventual blackout pot fi o nouă epidemie globală, un atac cibernetic sau terorist, creşterea bruscă a cererii sau o supraîncărcare a sistemului, potrivit autorităților austriece.

China s-a confruntat în toamna aceasta cu o serie de pene de curent, în unele zone ale țării, cauzate de consumul intens și de faptul că oferta de energie nu făcea pur și simplu față cererii, scrie Libertatea. În SUA și Canada, zeci de milioane de oameni au fost afectați în 2003 de o pană de curent generată de cauze multiple, inclusiv erori umane și probleme de software, care a durat între câteva ore și câteva zile, în funcție de regiune. Iar în octombrie 2021, Libanul s-a confruntat cu un blackout de 24 de ore, după ce a rămas pur și simplu fără combustibil, pe fondul crizei economice și financiare din care țara nu mai reușește să iasă.

La începutul acestui an, o pană de curent a afectat și jumătatea de vest a României. Mai precis, consumatorii casnici și industriali din mai multe județe, printre care Cluj, Sibiu și Mureș, Satu Mare, Maramureș, Brașov, Bihor, Alba și Bistrița Năsăud, s-au confruntat cu o pană de curent serioasă, care a dus inclusiv la oprirea activității la combinatul chimic Azomureș din Târgu Mureș.

Efectul vizibil a fost acela că, în locuințe, dar și pe străzi, becurile se stingeau și se aprindeau. La fel și toate aparatele electrocasnice, care porneau și se opreau succesiv. În Cluj, mai multe semafoare și bariere din oraș nu au mai funcționat, în urma întreruperii de curent. De asemenea, mai multe persoane au rămas blocate în lift în momentul întreruperii alimentării cu energie electrică.

Ulterior, Asociația Operatorilor de Transport și de Sistem din Europa (ENTSO-E) a lansat un raport final care a stabilit cauzele declanșării acestui eveniment. Potrivit acestuia, în data de 8 ianuarie 2021, la ora 14:04 CET (15:04 ora României), pe fondul unui transfer foarte ridicat al energiei electrice dinspre partea de sud-est către cea de nord-vest a interconexiunii continental-europene, a avut loc o separare a acestei interconexiuni în două zone separate (zona de sud-est și zona de nord-vest), funcționând la frecvențe diferite. Linia de separație a cuprins instalații din rețelele de transport ale Croației, Serbiei, României și din Bosnia și Herțegovina, scria atunci HotNews.ro.