Sursa foto: Pixabay
Știrea despre o iminentă pană de curent care va afecta toată Europa s-a viralizat zilele acestea în mass-media și pe rețelele de socializare. Este vorba despre un fake news pornit de la un material informativ realizat de oficialii guvernamentali austrieci pentru pregătirea cetățenilor și a autorităților în cazul unui astfel de eveniment.
Numeroase știri care anunțau un „blackout” la nivel european s-au propagat în mediul online în ultimele zile. Câteva dintre titluri:
- „Europa, la un pas să rămână în beznă totală zile în şir. Austria se pregăteşte de un blackout. Efectele ar fi devastatoare” (Observator News)
- „Europa ar putea rămâne fără curent electric între o zi şi o săptămână. Armata din Austria pregăteşte populaţia pentru un “blackout” masiv” (Antena 3)
- „„Blackout” în Europa! Pană de curent uriașă. Armata a intervenit deja: Pregătiți-vă” (Capital.ro)
- „O pană de curent uriașă amenință Europa – Avertisment sumbru” (Realitatea.net)
- „Pana generalizată de curent care va afecta Europa. ”Întrebarea este când va fi”” (ProTv.ro)
- „Blackout – ce faci atunci când totul s-a oprit? Pregătiri pentru o pană de curent catastrofală” (B1 TV)
- Austria, AVERTISMENT: Urmează un “Blackout”, o pană de curent catastrofală la nivel european. Plănuiți-vă să petreceți acasă un concediu de 14 zile (DC News)
De unde a pornit isteria
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Toate publicațiile de mai sus care anunță pana de curent masivă la nivel european citează ca sursă „Guvernul de la Viena”. Însă de fapt o informație utilă despre penele de curent transmisă de autoritățile austriece a fost transformată într-un adevărat fake news și a fost rostogolită în România drept un pericol iminent.
Isteria a pornit de la declarațiile ministrului austriac al Apărării, Klaudia Tanner, care a avertizat la începutul lunii octombrie doar cu privire la faptul că „posibilitatea unui black-out trebuie luată în calcul”.
„O „pană de curent” este o întrerupere a energiei, a infrastructurii și a aprovizionării la nivel european – este un risc realist și, în același timp, subestimat. Prin urmare, scopul nostru este să îmbunătățim rezistența republicii noastre în ansamblu. La un eveniment major de la Viena, am adus acest subiect în prim-plan pentru 2.500 de vizitatori. O performanță live impresionantă!”, spunea Klaudia Tanner, într-o postare pe Instagram de la începutul lunii octombrie.
Vezi această postare pe Instagram
Declarațiile au fost urmate de o campanie în care a fost implicată armata austriacă, pentru a crește gradul de conștientizare a populației asupra pericolului.
Ce este un „blackout”
Un „blackout” descrie o defecțiune de lungă durată a sistemului energetic la nivel european, în care brusc nimic nu mai funcționează.
Ce nu mai merge? Toate infrastructurile în rețea care depind de sursa de alimentare, cum ar fi:
- Telefoane, telefoane mobile, internet, bancomate, sisteme de plată
- Benzinării, semafoare, tuneluri
- Trafic feroviar, transportul în comun
Aceasta înseamnă că se pierde și aprovizionarea cu alimente, articole de igienă sau medicamente. Ocazional, sunt de așteptat și probleme cu alimentarea cu apă și cu eliminarea apelor uzate. În propria gospodărie, iluminatul, dispozitivele de răcire și majoritatea sistemelor de încălzire ar fi afectate în mod deosebit. Apelurile de urgență nu mai pot fi efectuate.
Oficialii din Austria estimează, în cazul unui blackout, va dura cel puțin o zi până când rețeaua electrică va funcționa din nou în Austria și în jur de o săptămână pentru întreaga Europă. Dar va fi nevoie de alte câteva zile pentru ca internetul, telefoanele și toate celelalte sisteme să reînceapă să funcționeze.
Ce facem în cazul unui blackout
Printre altele, Ministerului Apărării din Austria a elaborat un material informativ despre penele de curent („blackout”), intitulat „Blackout und dann?”, adică „Ce este de făcut în cazul unui blackout?”. Forțele Armate austriece afirmă că vor să îmbunătățească rezistența generală a țării într-un astfel de scenariu, prezentând măsuri importante de prevenire și protecție pe care fiecare individ ar trebui să le implementeze.
Printre recomandările Ministerului Apărării din Austria, în cazul unui blackout, se regăsesc:
- aprovizionarea cu apă (2 litri de persoană pe zi, pentru 3-5 zile) și alimente greu perisabile în următoarele două săptămâni (paste, orez, conserve), ceai sau cafea;
- aprovizionarea cu medicamente pentru două săptămâni;
- dotarea cu baterii, lanterne, lumânări, chibrituri;
- dotarea cu trusă de prim ajutor;
- aprovizionarea cu obiecte precum saci de gunoi, bandă adezivă;
- pregătirea de haine călduroase, pături
- mașina ar trebui să aibă mereu rezervorul pe jumătate plin
Autoritățile austriece mai recomandă cetățenilor să stabilească un punct de întâlnire cu familia, în cazul în care sistemele de comunicații nu mai funcționează. De asemenea, este încurajată cooperarea cu vecinii pentru folosirea în comun a resurselor sau ajutarea celor care au nevoie.
Filmul de prezentare este următorul, fiind însoțit și de un material informativ aici și altul aici:
Așadar, autoritățile austriece nu vorbesc despre derularea unui astfel de eveniment în viitorul apropiat și nici nu lansează mesaje apocaliptice, ci un simplu ghid de informare pentru pregătirea populației în cazul unui astfel de scenariu.
De altfel, numeroase state au avut astfel de campanii de informare de-a lungul anilor. De exemplu, Canada are un site dedicat, intitulat „Get Prepared”, unde populația poate găsi informații despre măsurile pe care le poate lua în cazul unui eveniment de dezastru natural sau nu numai.
Ministerul austriac de Apărare vrea să fie pregătit pentru acest scenariu și vrea ca, începând cu 2025, o sută din principalele sale cartiere generale militare să fie echipate astfel încât să fie cât mai autosuficiente în ceea ce priveşte energia, carburanţii, apa şi alimentele.
România nu are un ghid pentru pregătirea cetățenilor în cazul unei pene de curent masive. Punctual, anumite primării sau inspectorate de urgență au publicat ghiduri cu reguli de urmat în cazul unor situații de urgență, precum cutremure, inundații sau incendii.
Cât de reală este posibilitatea unui blackout?
Ministrul austriac a subliniat faptul că întrebarea nu trebuie să fie „dacă” va avea loc o pană de curent la nivel european, ci mai degrabă „când”.
O informare de pe site-ul Ministerului Apărării din Austria arată că „experții se așteaptă la un blackout în următorii cinci ani”.
Cauzele unui eventual blackout pot fi o nouă epidemie globală, un atac cibernetic sau terorist, creşterea bruscă a cererii sau o supraîncărcare a sistemului, potrivit autorităților austriece.
China s-a confruntat în toamna aceasta cu o serie de pene de curent, în unele zone ale țării, cauzate de consumul intens și de faptul că oferta de energie nu făcea pur și simplu față cererii, scrie Libertatea. În SUA și Canada, zeci de milioane de oameni au fost afectați în 2003 de o pană de curent generată de cauze multiple, inclusiv erori umane și probleme de software, care a durat între câteva ore și câteva zile, în funcție de regiune. Iar în octombrie 2021, Libanul s-a confruntat cu un blackout de 24 de ore, după ce a rămas pur și simplu fără combustibil, pe fondul crizei economice și financiare din care țara nu mai reușește să iasă.
La începutul acestui an, o pană de curent a afectat și jumătatea de vest a României. Mai precis, consumatorii casnici și industriali din mai multe județe, printre care Cluj, Sibiu și Mureș, Satu Mare, Maramureș, Brașov, Bihor, Alba și Bistrița Năsăud, s-au confruntat cu o pană de curent serioasă, care a dus inclusiv la oprirea activității la combinatul chimic Azomureș din Târgu Mureș.
Efectul vizibil a fost acela că, în locuințe, dar și pe străzi, becurile se stingeau și se aprindeau. La fel și toate aparatele electrocasnice, care porneau și se opreau succesiv. În Cluj, mai multe semafoare și bariere din oraș nu au mai funcționat, în urma întreruperii de curent. De asemenea, mai multe persoane au rămas blocate în lift în momentul întreruperii alimentării cu energie electrică.
Ulterior, Asociația Operatorilor de Transport și de Sistem din Europa (ENTSO-E) a lansat un raport final care a stabilit cauzele declanșării acestui eveniment. Potrivit acestuia, în data de 8 ianuarie 2021, la ora 14:04 CET (15:04 ora României), pe fondul unui transfer foarte ridicat al energiei electrice dinspre partea de sud-est către cea de nord-vest a interconexiunii continental-europene, a avut loc o separare a acestei interconexiuni în două zone separate (zona de sud-est și zona de nord-vest), funcționând la frecvențe diferite. Linia de separație a cuprins instalații din rețelele de transport ale Croației, Serbiei, României și din Bosnia și Herțegovina, scria atunci HotNews.ro.