Financial Times: Cum reușesc cei mai bogați americani să scape de plata oricărui impozit

SUA au de vreme îndelungată două sisteme fiscale: unul pentru oamenii care muncesc pentru a putea trăi și un altul pentru bogați. Mulți dintre cei mai bogați miliardari ai Americii nu au plătit practic nici un impozit pe sutele de miliarde de dolari pe care și le-au adăugat averilor în ultimul deceniu, dezvăluie un articol stupefiant publicat recent de ProPublica, scrie Financial Times.

Detaliile acestei povești, bazate pe date ale fiscului american (IRS) scurse în presă, pot fi șocante. Dar de fapt nu este decât încă o confirmare a unui lucru pe care noi îl cunoșteam de multă vreme. Și nu e vorba aici de lacune legislative, ci de tratamentul fundamental diferit rezervat bogaților care e încastrat în nucleul codului fiscal american.

Oamenii care muncesc pentru a-și câștiga existența – marea majoritate a americanilor – plătesc impozite la rate care variază cam între 10 și 40%. Unele sume sunt colectate săptămânal direct din salariul lor, iar o dată pe an ei completează un formular fiscal și fie trebuie să mai plătească încă un pic la IRS, fie li se restituie o mică sumă care le fusese reținută în exces.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Cei bogați, pe de altă parte, nu au nevoie de salarii. Ei pot folosi pur și simplu instrumente financiare derivate sau împrumuturi pentru a-și acoperi traiul de zi cu zi, astfel că ei nu au nevoie să aibă nici un fel de „venit impozabil”. Își pot angaja contabili pentru a le administra finanțele și a decide în numele lor dacă și când e cazul să plătească vreun impozit. Din cauză că SUA nu impozitează veniturile din capital decât la vânzarea de active, bogații sunt în măsură să acumuleze venituri enorme, complet neimpozitate, cu excepția cazului în care se decid să-și vândă din active.

Acesta e modul în care cei mai bogați 25 de americani au fost capabili să acumuleze, în intervalul 2014-2018, 401 miliarde de dolari, pentru care nu plătit impozit decât 3,4% din acest total. Tuturor le-au crescut averile în mod fabulos, dar din cauză că nu și-au vândut din activele pe care le dețin, cărora între timp le-a crescut valoarea, ei nu datorează fiscului mai nimic pentru această creștere a averii.

Distincția pe care o face codul nostru fiscal între a face bani dintr-o „creștere a averii”, respectiv din „venituri”, creează un avantaj enorm doar pentru cei mai bogați americani.

El afirmă că modul în care fac bani bogații, prin investiții ce cresc în valoare, nu ar trebui impozitat, în vreme ce modul în care toți ceilalți fac bani, prin venituri, ar trebui impozitat. E o distincție deplin arbitrară. Da, există o diferență între un activ căruia i se mărește valoarea și un venit propriu-zis. Dar pentru cei mai bogați americani, această distincție nu e relevantă. Bogăția e bogăție, indiferent sub ce formă e deținută.

Nu există nimic intrinsec în economie care să spună că nu poți impozita profiturile din capital netransformate încă în lichidități. Nu este vreo lege imuabilă a economiei, este o opțiune politică deliberată, opțiune care, ținând cont de explozia inegalității din SUA în ultimele decenii, pare a fi una destul de proastă. Investitorilor bogați – cum sunt și eu, un fost director pe Wall Street – pur și simplu nu ar trebui să li se permită să aleagă când să plătească impozit și când nu pe investițiile lor.

Două soluții avem. Prima ar fi să se impoziteze în fiecare an profiturile din capital netransformate încă în lichidități. Senatorul Ron Wyden a depus deja un proiect de lege pe care l-a denumit „mark-to-market” care ar face exact acest lucru, iar acum pare că vrea să-l propună din nou, ca urmare a investigației ProPublica.

A doua ar fi să se perceapă un impozit anual pe averile celor ultra-bogați, după cum au propus senatorii Elizabeth Warren și Bernie Sanders.

Ambele abordări își au avantajele și dezavantajele lor, dar oricare dintre ele ar constitui o ameliorare considerabilă față de actualul status-quo.

Deși negocierile în curs din Congres pe tema măririi impozitelor pentru bogați nu par a include pe moment nici una dintre aceste propuneri, presiunea publică în favoarea unei acțiuni agresive în această chestiune nu va putea decât să crească, și din motive întemeiate. Nu poate exista vreo justificare pentru un cod fiscal care permite ca indivizii cei mai bogați din țară să nu plătească aproape deloc impozite.

Articol de Morris Pearl (președintele asociației Patriotic Millionaires)

Sursa: Rador / Traducere: Andrei Suba