Sursa foto: Facebook
Proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița-Lăpuștești, considerat unul dintre cele mai importante obiective strategice pentru echilibrarea sistemului energetic național, este relansat de Hidroelectrica.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Compania a convocat Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor (AGEA) pentru data de 27 ianuarie 2026, având pe ordinea de zi aprobarea unui parteneriat de tip Joint Venture (JVC) cu francezii de la EDF Power Solutions International.
Conform unei informări transmise Bursei de Valori București, parteneriatul dintre cel mai mare producător de energie din România și gigantul energetic francez va însemna o societate mixtă deținută 50% – 50% de către Hidroelectrica și EDF.
Acționarii Hidroelectrica sunt chemați să voteze acest proiect pe 27 ianuarie 2026, ora 12:00, la sediul din București.
În vara acestui an, senatul României a adoptat o propunere legislativă menită să deblocheze proiectele de investiții în energie regenerabilă blocate în birocrație. Proiectul propune lansarea lucrărilor la hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești fără a mai fi necesar un nou studiu de fezabilitate, după ani întregi de întârzieri.
Potrivit amendamentelor propuse, centrala hidroenergetică Tarnița-Lăpuștești a fost inclusă în lista proiectelor de interes public major, ceea ce permite demararea lucrărilor fără un nou studiu de fezabilitate, după ani întregi de blocaje.
Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești, proiect evaluat la 1 miliard de euro, ar deveni cea mai mare „baterie naturală” a României, cu o putere instalată de 1.000 MW. Senatorii au argumentat că, după șase studii de fezabilitate eșuate, este momentul ca statul să treacă la acțiune și să nu mai piardă timp și bani cu proceduri inutile.
Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie din România, furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și este lider pe piața furnizării, cu un portofoliu de peste un milion de clienți.
Potentiala colaborare cu compania franceză a fost recent subiect de discuțiie în cadrul întâlnirii președintelui Nicușor Dan cu liderul francez Emmanuel Macron la Palatul Élysée, din 9 decembrie, amintește Mediafax.
„Am vorbit de chestiuni concrete, cum e investiția de la Tarnița, pe care o companie franceză vrea să o facă în zona de energie,” a declarat Nicușor Dan, la Paris.
Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect care datează încă de pe vremea lui Ceaușescu a fost relansat în spațiul public acum doi ani de Sebastian Burduja, la preluarea mandatului de ministru al Energiei.
La scurt timp de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, Sebastian Burduja anunțat, în 28 iulie 2023, că reia acest proiect, o „baterie naturală”, invitând operatorii interesați să transmită, până pe 8 august 2023, o ofertă neangajantă estimativă, cât mai detaliată și în concordanță cu cerințele atașate la anunț.
Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate se preconiza un cost cuprins între 3,2 – 3,5 milioane de euro, fără a include TVA, variația fiind datorată diferențelor în abordări, profunzimii analizelor și caracteristicilor specifice ale fiecărei oferte, conform documentelor oficiale.
Procedura a eșuat, de două ori, și în mandatul lui Sebastian Burduja, la fel ca cele derulate în anii anteriori pentru a atrage investitori, dar acestea au fost sistate de stat.
Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda în 2022, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului. Transelectrica preciza la acea dată că, din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031.
„În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, arată documentele oficiale
În octombrie 2024, Sebastian Burduja, dezamăgit de modul în care SAPE a derulat licitația pentru Hidrocentrala de la Tarnița – Lăpuștești, a anunțat un „plan B”.
La acel moment, Burduja anunța continuarea discuțiilor cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial.
Potrivit fostului ministrul, EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajați, iar Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 de miliarde de dolari.
În urmă cu mai bine de un an, pe 4 noiembrie, Ministerul Energiei semna un memorandum de înţelegere, document neamgajant, cu compania japoneză ITOCHU pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti.
Câteva luni mai târziu, pe 4 august, la scurt timp de la preluarea mandatului de câtre actualul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, reprezentanții Ministerului au detaliat, la solicitarea Gândul că proiectul Hidrocentralei Tarnița – Lăpuștești nu a fost abandonat.
„Proiectul Tarnița – Lăpuștești rămâne pentru Ministerul Energiei un proiect strategic și prioritar”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la solicitarea Gândul.
„La acest moment, Hidroelectrica SA continuă discuțiile în vederea stabilirii cadrului de colaborare între părți printr-un memorandum pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care va fundamenta implementarea acestui proiect”, au anunțat oficialii instituției la începutul lunii august.
