Consiliul de administrație al Fondului Monetar Internațional (FMI) s-a reunit marți pentru a discuta acuzațiile care o vizează pe directoarea sa Kristalina Georgieva, suspectată de presiuni pentru a favoriza China în perioada în care conducea Banca Mondială, și a convenit o nouă reuniune „în curând”, fără a anunța decizii, deocamdată, relatează Le Figaro.
O primă „dare de seamă” în privința „prezumtivului rol al directoarei generale Kristalina Georgieva în (raportul) Doing Business 2018 al Băncii Mondiale, așa cum este descris în raportul de anchetă”, a fost realizată marți în cadrul consiliului de administrație, de către comitetul de etică, a precizat FMI, într-un comunicat. „Consiliul, de administrație a subliniat importanța pe care o acordă realizării unui examen aprofundat, obiectiv și în timpul dorit și a decis să se reunească din nou în perioada următoare pentru o decizie mai aprofundată”, potrivit sursei citate.
Consiliul de administrație s-a mai reunit joi și vineri, imediat după ce a fost făcută publică ancheta legată de raportul Doing Business 2018. Kristalina Georgieva neagă acuzațiile.
Banca Mondială a anunţat joia trecută că a decis să înceteze să nu mai publice raportul „Doing Business”, după ce a descoperit o serie de nereguli cu privire la datele incluse în rapoartele pentru anii 2018 şi 2020. Mai precis, actuala șefă a Fondului Monetar Internațional ar fi făcut presiuni, atunci când lucra la Banca Mondială, pentru creșterea rating-ului Chinei în acest raport, potrivit unei investigații.
Potrivit unui investigaţii derulate de firma de avocatură WilmerHale, la cererea Băncii Mondiale, actualul director al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, în perioada când a lucrat la Banca Mondială, a făcut presiuni pentru ca locul ocupat de China în clasamentul Doing Business să fie îmbunătăţit.
Conform concluziilor investigaţiei, în raportul „Doing Business 2018”, locul ocupat de China ar fi trebuit să fie 85, în schimb a fost plasată pe locul 78.
„Schimbările făcute datelor referitoare la China în raportul Doing Business 2018 par să fie produsul a două tipuri de presiuni distincte venite din partea conducerii băncii asupra echipei care realiza raportul Doing Business”, se arată în raportul publicat joi de Banca Mondială. Instituţia o menţionează în mod expres pe Kristalina Georgieva, alături de un consilier, pentru că au făcut presiuni în vederea efectuării unor modificări cu privire la datele Chinei, în ideea de a îmbunătăţi poziţia sa în acelaşi moment în care ţara asiatică era aşteptată să joace un rol cheie în campania de majorare a capitalului băncii.
Georgieva a ocupat postul de director executiv al Băncii Mondiale înainte de a fi desemnată să îi succeadă lui Christine Lagarde la vârful FMI. „Sunt în dezacord fundamental cu concluziile şi interpretările privind neregulile din această investigaţie pentru că au legătură cu rolul meu în raportul Doing Business 2018”, a reacţionat Kristalina Georgieva într-un comunicat de presă.
Într-un comunicat de presă, Banca Mondială a precizat că după ce aceste nereguli au ridicat o serie de semne de întrebare cu privire la etica unor foşti angajaţi ai băncii precum şi ai unor foşti membri ai board-ului, instituţia a decis că va lucra la o nouă abordare cu privire la evaluarea mediului de afaceri şi de investiţii al ţărilor.
„Încrederea în activitatea de cercetare realizată de Banca Mondială este vitală. Studiile realizate de Banca Mondială stau la baza acţiunilor decidenţilor, ajută ţările să ia decizii mai bine informate şi permit stakeholder-ilor să măsoare mai precis progresele economice şi sociale. Astfel de cercetări au fost de asemenea un instrument valoros pentru ca sectorul privat, societatea civilă, mediul academic, jurnalişti şi alţii să aibă o înţelegere mai bună cu privire la aspectele globale”, se arată în comunicatul instituţiei financiare internaţionale. „În viitor, vom lucra la o nouă abordare pentru a evalua climatul de afaceri şi investiţional”, precizează Banca Mondială.
Raportul Doing Business analiza 190 de economii pe baza a 11 criterii, precum demararea unei afaceri, obţinerea unui credit, accesul la reţeaua de electricitate şi tranzacţiile transfrontaliere.
Conform ultimului raport, „Doing Business 2020”, România a pierdut trei locuri şi se situează pe poziţia 55 din 190 de ţări. În acest clasament privind uşurinţa de a face afaceri, România se situează în faţa unor ţări precum Italia (58), Bulgaria (61), Luxemburg (72) sau Grecia (79), dar este devansată de Maroc, Belarus, Republica Moldova, Serbia sau Rwanda.
Trezoreria americană a indicat că analizează raportul și a calificat concluziile sale drept „preocupante”. Vocea Americii contează cel mai mult în cadrul consiliului de administrație al FMI, unde SUA deține drept de veto.