FOTO Cum arată proiectele din România care au concurat la Premiul UE pentru arhitectură contemporană: Nouă lucrări din țara noastră au intrat în cursa cu 362 de proiecte europene/ Una a ajuns pe lista scurtă a juriului

O pepinieră temporară în Timișoara, un atelier de olărit pe lângă o școală de lângă București, un turn din secolul XV reabilitat în centru pentru public, un pavilion Constantin Brâncuși, dar și clădiri de apartamente și o casă – se numără printre proiectele din România care au intrat în competiția ediției din 2014 pentru presigiosul Premiu UE pentru arhitectură contemporană/ Premiul Mies van der Rohe (Premiile EUmies). Vă prezentăm cele nouă lucrări, care au intrat în cursa cu 362 de proiecte europene. Dintre acestea, juriul a ales o listă scurtă de 40 de proiecte, dintre care unul e din România.

Ce e premiul UE pentru arhitectură?

Premiul UE pentru arhitectură contemporană/Premiul Mies van der Rohe (Premiile EUmies) se acordă o dată la doi ani pentru lucrări finalizate în ultimii doi ani de arhitecți din țările participante la Europa Creativă.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Obiectivul principal al premiului este de a recunoaște și de a lăuda excelența și inovația în domeniul arhitecturii. De asemenea, acesta subliniază contribuția importantă a profesioniștilor europeni la dezvoltarea durabilă și la transformarea mediului construit din Europa.

Comisia Europeană și Fundația Mies van der Rohe au anunțat anul trecut nominalizații pentru Premiul Uniunii Europene pentru Arhitectură Contemporană / Premiul Mies van der Rohe 2024: un total de 362 de lucrări semnificative realizate în 38 de țări europene diferite.

Premiile EUmies și-au început cel de-al 18-lea ciclu în mai 2023, cu o rețea de experți nominalizatori și cu asociațiile de arhitectură din întreaga Europă care au trimis aceste 362 de proiecte spre examinare juriului.

Lista scurtă. O singură lucrare din România

În ianuarie, juriul a anunțat selecția de 40 de lucrări “care creează medii de viață de înaltă calitate pentru toată lumea din 362 de nominalizări din 20 de țări diferite”, după cum spuneau organizatorii.

Cei șapte membri ai juriului internațional și reprezentanți ai Fundației Mies van der Rohe și ai Comisiei Europene s-au reunit la Barcelona în noiembrie 2023 pentru a evalua cele 362 de nominalizări și au întocmit o listă scurtă de 40 de lucrări.

Cele 40 de lucrări preselectate sunt “exemple ale modului în care arhitecții continuă să se străduiască să proiecteze în mod responsabil, etic și ecologic. De asemenea, ele subliniază importanța faptului că arhitectura, planificarea urbană și guvernanța trebuie să colaboreze într-un mod și mai puternic pentru a realiza proiecte urbane pe termen lung”, conform organizatorilor. Jumătate dintre lucrările selectate sunt situate în orașe și localități relativ mici.

O singură lucrare din România: Timișoara nursery.

Vă prezentăm, în continuare, cele nouă proiecte care au apărut pe lista nominalizărilor la ediția din 2024 a premiilor Mies van der Rohe.

• Pepinieră. 1306 plante pentru Timișoara

Propunerea este o structură efemeră care găzduiește o pepinieră de arbori și spații pentru discuții publice în jurul utilizării spațiului public și a relației acestuia cu verdeața. După ciclul său de viață temporal, arborii vor fi plantați în jurul orașului în funcție de cererile cetățenilor.

Birouri: MAIO; Studio Nomadic; Studio Peisaj

Autori: Alfredo Lérida Horta (1975 Spain); María Charneco Llanos (1975 Spain); Anna Puigjaner Barberá (1980 Spain); Guillermo López Ibáñez (1980 Spain); Silvia Tripșa (1988 Romania); Victor Popovici (1974 Romania); Nicoleta Postolache (1994 Romania); Alexandru Ciobotă (1981 Romania); Raluca Rusu (1981 Romania)

Colaboratori. Curator: Cosmina Goagea Structural engineering: Balint Karoly Coordination: Anca Teslevici , Alexandra Trofin Architect: Simone Marcolin , Ilaria Donadel , Filippo Tognocchi , Ignasi Sarria

• Boemia Apartments – 125 Mărășești Bd.

În spatele unui bloc de apartamente modernist, tipic pentru Bucureștiul interbelic, extinderea locuințelor colective este așezată într-o țesătură subtilă, arată autorii. “Cu detalii temperate și mijloace modeste, ea adună în grădini și terase o locuire la scară umană, într-un proiect care demolează discursul care spune că nu se poate atinge nicio calitate dincolo de segmentul de lux”, se arată în descrierea proiectului.

Birou: STARH – Birou de arhitectura (Florian & Iulia Stanciu)

Autori: Florian Stanciu (1961 România); Iulia Stanciu (1963 România)

Colaboratori. Arhitect: Gălățianu Cosmin, Beșliu Cristian, Bîrsan Octavian, Ioniță Andrei, Georgescu Cosmin, Untaru Eduard, Frumușelu Roberta, Grămadă Oana, Lorenț Cezara Inginerie structurală: Zamfiroiu Dragoș, Stan Cătălin Inginerie: Teodor Alexandru, Țăruș Ionuț, Buzoeanu Mihaela Arhitect peisagist: Gheorghe Alexandru

• Casă în Dumbrava Vlăsiei

Casa din Dumbrava Vlăsiei stabilește o abordare al cărei principal obiectiv este evidențierea a două elemente fundamentale care compun o casă suburbană: camerele și grădina, arată autorii. Aceștia explică că proiectul s-a derulat pornind de la această simplă limitare: casa trebuie să se contracte singură, eliberând cât mai mult teren și făcând loc pentru “Grădina cu camere”.

Autori: Cosmin Georgescu (1991 Romania); Cosmin Gălățianu (1990 Romania); Alexandru Cristian Beșliu (1991 Romania); Octavian Bîrsan (1992 Romania); Andrei Theodor Ioniță (1990 Romania)

Colaboratori: Arhitect: Horia Munteanu Inginerie structurală: DI&A DESIGN, CONSULTING SRL Inginerie: GLOBAL PROIECT SRL Firma de construcții: ALLEVO AEDIFICIA SRL Art: Virgil Scripcariu

• Orașe care se transformă – Instalație

“O umbră aruncată într-un loc poate ilumina perspective în altă parte. Amplasată la 26 de metri sub Sala Plenară a camerelor reunite ale Parlamentului României, această instalație de lumină, sunet și fotografie devine o rebeliune performativă care amintește de complotul cu praf de pușcă al lui Guy Fawkes”, se arată în desrierea proiectului. Ea subliniază modul în care deciziile politice au un impact asupra mediului construit.

Studio: VICEVERSA

Autori: Dorin Ștefan Adam (1976 România); Laurian Ghinițoiu (1985 România)

Colaboratori: Identitate grafică: Adrjian Karavdić Light Design: Cristian Niculescu Sound design: Cristian Niculescu: Holger Prang Producție: Holger Prang: Kaustik , Kodex Documentare / Film: Kaustik, Kodex: Anothertwo

• F.I.D. Fotbalul ca infrastructură a democrației – Timișoara

F.I.D. este o platformă de interacțiune socio-culturală, un spațiu de întâlnire în cartier. “Este cuprinsă între limitele fizice ale unei instalații arhitecturale participative și regulile Fair Play ale unui turneu de fotbal amator. Este un proiect de activare a comunității care își propune să stimuleze identitatea locului și coeziunea socială”, spun autorii.

Terenul de fotbal temporar din Piața Traian a oferit oportunitatea de a reimagina spațiul public, creând noi scenarii de utilizare a acestuia.

Birou: Casa Jakab Toffler ONG; Atelier VRAC SRL; ISO Birou Arhitectura SRL; Atelier Olimpia Onci SRL

Autori: Gabriel Aurel Boldiș (1976 România); Laura Adela Borotea (1980 România); Alexandru Ciobotă (1981 România); Cristian Andrei Bădescu (1993 România); Zenaida Elena Florea (1993 România); Bogdan Liviu Isopescu (1986 România); Olimpia Onci-Isopescu (1989 România)

Colaboratori: Construcții: Ștefan cel Mare, Ștefan cel Mic, Ștefan cel Mare, Ștefan cel Mare: Zsolt Mátéfi Design grafic: Zsolt Mátéfi: Diana Vlasa

• Turnul pompierilor – Cluj

Printre reperele vizibile ale orașului, Turnul Pompierilor se remarcă prin amestecul său de stiluri, de la zidăria medievală la detalii baroce și intervenții contemporane. Lăsat în paragină în ultimii ani, noua intervenție are ca scop restabilirea poziției turnului ca depozitar al istoriei locale și ca spațiu atractiv pentru publicul larg. Reabilitarea “Turnului celor trei vârste” a fost apreciată în cercurile de specialiști.

Birouri: Vlad Sebastian Rusu Architecture Office; Octav Silviu Olanescu Architecture Office

Autori: Vlad Sebastian Rusu (1981 Romania); Octav Silviu Olanescu (1982 Romania); Anamaria Olanescu (1982 Romania)

Colaboratori: Inginerie structurală: Ovidiu Rusu, Mihai Stanus, Ludovic Kopenetz Engineering: Paul Biris Architect: Andra Vlădoiu, Anda Gheorghe, Petrica Maier-Dragan

• Pavilionul Constantin Brâncuși – Craiova

“Centrul Constantin Brâncuși” este un proiect omagial dedicat lui Constantin Brâncuși. Un proiect realizat în 2022 în orașul Craiova, România, constând într-un volum simbolic de sticlă suprateran și un spațiu expozițional subteran. Acest centru se află în curtea Muzeului de Artă din Craiova, Palatul Mihail, un monument de arhitectură.

Birou: DSBA

Autori: Dorin Ștefan (1950 România)

Colaboratori. Arhitect: D.S. Birou de Arhitectură: Bogdan CHIPARA, AnaMaria BANCIU, Cristina IONESCU, Ioana TODIROAIE, Anda STEFAN, Adrian ARENDT, Mihai POPEANGA, Tudor PATAPIEVICI, Caterina CIUREL, Beatrice APETREI Inginerie structurală: Ștefan BURCIU Electrotehnică: Elvis TARLEA Inginerie: ELMAS lift Marton Geza Roth, Glass Wolfgang Kahlert (gskgmbh), Ulrich Schmid, Erwin Szori (Montec), Ralf Scheurer (Sedak, Gersthofen), Glass Adrian Badici (transparentdesign), Bogdan Bologescu (cbglass) Consultanță: ARUP Companie de construcții: Manelli Impresa srl. Alții: FOTO: Arthur Zinz, Erwin Szori, Anda Stefan.

• Spații urbane 5 / Clădirea de apartamente Sfinții Voievozi 20-24 București

“Proiectul reconciliază și integrează straturile istorice și culturale ale orașului, oferind în același timp o viziune actualizată a vieții urbane – o abordare care echilibrează conservarea caracterului local și integrarea de elemente noi, ca o modalitate de a aborda provocările reconfigurării urbane într-un oraș ca Bucureștiul, care se transformă în mod constant”, se arată în descrierea proiectului.

Birou: ADN Birou de arhitectură

Autori: Andrei Șerbescu (1977 România); Adrian Untaru (1977 România); Bogdan Brădățeanu (1980 România); Petra Bodea (1988 România); Valentina Țigâră (1981 România); Elena Zară (1991 România); Mihail Filipenco (1992 România)

Colaboratori: Inginerie structurală: Incona Engineering: Alma Instal Manager de construcție: Alma Instal: Vision Property Partner

• Muzeul și Atelierul Școlii Piscu – Piscu

Muzeul și Atelierul Școlii Piscu continuă tradiția olăritului dintr-un mic sat de lângă București, spun autorii. Proiectul, pornit în contextul unui atelier de design studențesc, a fost construit în mare parte de inițiatorii săi ajutați de voluntari, și s-a concretizat ca un loc de întâlnire în jurul unui patrimoniu viu.

Birou: ABRUPTARHITECTURA

Autori: Cosmin Pavel (1981 România); Cristina Constantin (1980 România)

Colaboratori: inițiator: Virgil Scripcariu, Adriana Scripcariu studentă la atelierul de arhitectură: Ana Băbuș, Anca Bardan, Sabina Bobric, Daniela Hurezeanu, Adonis Lemnaru, Teodor Neagu, Diana Necula, Octavian Puiu, Mihai Stoica, Andrei Subțirică îndrumător atelier de arhitectură: Mihnea Simiraș Inginerie structurală: Gheorghe Ionică Inginerie: Cătălin Popescu

Ce se construiește pe la alții? Proiecte europene pe lista scurtă

Vă lăsăm aici și câteva imagini cu proiecte europene care au intrat pe lista scurtă a juriului:

Son of a Shingle – Podul pietonal și pasajele subterane Vaksali – Tartu, Estonia

IKEA Vienna Western Station / IKEA – vecinul bun din oraș – Viena, Austria

Amal Amjahid – facilitate comunitară de-a lungul canalului din Molenbeek – Belgia

Het Steen, Antwerp, Belgia

Art Pavilion M. – Almere, Olanda

Reggio School – Madrid Spania

Light Rail Tunnel (metro) – Karlsruhe, Germany

Toate proiectele de pe lista scurtă a premiilor Mies van der Rohe se pot găsi AICI