Franța, aflată în procedură de deficit excesiv, vrea să reducă numărul funcționarilor publici din cauza “derapajului bugetar”, spune ministrul Finanțelor

Confruntată cu o procedură de deficit excesiv, ca și România, Franța trece la economii. Astfel, Eric Lombard, ministrul Economiei și Finanțelor, dorește să reducă numărul funcționarilor publici.

„Anul trecut, s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de funcționari publici, ceea ce a contribuit, de asemenea, la derapajul bugetar”, a declarat Éric Lombard, ministrul Economiei și Finanțelor, potrivit TF1. „Trebuie să fim capabili să reducem numărul de funcționari publici”, a asigurat el. „Cifrele nu sunt încă stabilite, deoarece discutăm acest aspect cu miniștrii, dar este evident că este necesar.” Întrucât guvernul de la Paris încearcă să găsească economii de 40 de miliarde de euro pentru următorul buget, funcționarii publici ar putea fi următoarea țintă a reducerilor bugetare.

Între 1997 și 2022, numărul funcționarilor publici a crescut cu 23%, potrivit cifrelor Fipeco, o creștere necorelată cu creșterea populației franceze, deoarece aceasta din urmă a crescut cu doar 14%. Numărul angajaților din sectorul privat a crescut cu 18%. În 2023, existau 5,8 milioane de angajați în sectorul public, adică cu 61.900 de persoane mai mult într-un an, potrivit INSEE: o creștere explicată în principal de creșterea personalului din serviciul public spitalicesc.

Analize Economedia

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

Cheltuielile salariale ale sectorului public francez reprezintă 346,2 miliarde de euro, sau 12,3% din produsul intern brut. „Vom cere fiecărui minister să revizuiască, pe de o parte, nevoile de recrutare și, pe de altă parte, creșterile salariale”, a confirmat Amélie de Montchalin, ministrul Conturilor Publice, pentru sursa citată. Ea a explicat că „se va realiza o reorganizare masivă a statului, pentru o mai mare eficiență și o mai mare claritate”.

Conform datelor OCDE, Franța are 21,1% funcționari publici în cadrul forței sale de muncă. Acest procent este cu trei puncte procentuale mai mare decât media OCDE, plasând Franța în primele trei locuri ale clasamentului. Norvegia și Lituania o depășesc, cu 30,9% și, respectiv, 22,5% funcționari publici în cadrul forței lor de muncă.

Conform datelor Institutului Național de Statistică (Insee), în 2024, deficitul bugetar al Franței s-a situat la 5,8% din PIB, față de 5,4% din PIB în 2023, în timp ce Guvernul se aștepta anul trecut la 6% din PIB. Dificultățile fiscale ale țării coincid cu incertitudinile politice prelungite, după alegerile anticipate de anul trecut, care au provocat turbulențe pe piețele financiare.

Obiectivul autorităților de la Paris este de a reduce anul acesta deficitul la 5,4% din PIB. Franța este vizată de procedura de deficit excesiv (EDP) și a promis ca până în 2029 să readucă deficitul sub limita stabilită de UE, de 3% din PIB

De asemenea, datele Insee arată că datoria publică a Franței ca procent din PIB s-a situat la 113% în 2024, comparativ cu 109,8% în 2023, în timp ce Guvernul se aștepta anul trecut la 112,7%.

FMI spunea luna trecută că e aşteaptă ca Executivul de la Paris să-şi îndeplinească ţinta de deficit de 5,4% din PIB anul acesta, dar a avertizat că fără măsuri suplimentare deficitul va rămâne pe termen mediu la 6% din PIB, iar datoria va crește.