Furnizorii de componente auto au pierdut 12% din cifra de afaceri în 2020. România se situa, în 2018, la o producție de 13,5 mld. euro

Cauzele celei mai grave crize pentru industria auto din ultimul deceniu, produsă anul trecut, – lockdown, șomaj tehnic, probleme de aprovizionare – continuă să fie resimțite și să aducă alte provocări pentru anii următori. Probabil cei mai afectați din întregul ecosistem al industriei auto sunt furnizorii de componente care intraseră deja în 2020 cu scăderi ale veniturilor. Deși au pierdut o  parte dintre vânzări din cauza coronavirusului, declinul a fost însă mai puțin sever decât se temeau.

Colacul de salvare au fost măsurile guvernamentale care, alături de experiența acumulată în criza financiară din 2007-2009, au ajutat industria să nu se prăbușească și chiar să rămână profitabilă pe termen scurt.

Furnizorii de top au pierdut 12% din vânzările lor în 2020, iar comparația regională arată diferențe majore, cei care au pierdut cel mai mult fiind furnizorii europeni și americani, iar la polul opus cei asiatici, potrivit studiului “For a successful automotive supplier industry of tomorrow”, realizat recent de strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Astfel, furnizorii de componente auto din Europa, excluzându-i pe cei germani, au fost foarte afectați de pandemie în 2020, vânzările lor scăzând cu 16,4%, la 134 miliarde euro, comparativ cu anul anterior. În același timp, companiile de profil din America au consemnat o reducere cu 16,8%, la 113 miliarde euro.

Furnizorii din Asia au trecut mai bine prin criză, cu o scădere de doar 8% a vânzărilor și nu numai că și-au recâștigat, dar chiar și-au extins cotele de piață globale pe care le-au pierdut după 2010. Vânzările acestora au ajuns la 338 de miliarde de euro în 2020 și la o cotă de piață de 43%. Declinul a fost amortizat datorită disciplinei consecvente a costurilor din ultimii ani.

Beneficiind de o analiză separată în cadrul raportului, datorită cotei de piață globale mari, de 26%, furnizorii de componente auto din Germania au înregistrat o contracție a vânzărilor de 10,8%, sub cea a Europei, ajungând la o valoarea totală de 199 miliarde de euro.

Astfel, la o privire mai atentă, companiile asiatice, dar și cele germane s-au adaptat mai rapid noilor condiții de piață din timpul pandemiei.

În România, producția de componente auto este un sector important pentru industria și economia românească, cu afaceri cumulate de peste 13,5 miliarde euro la nivelul anului 2018 (conform ACAROM). Companiile prezente în România în acest domeniu au fost la fel de afectate de criză similar cu ceea ce se întâmplă la nivel global, înregistrând reduceri ale afacerilor, profiturilor, dar și ale numărului de angajați.

Industria a acumulat capitaluri proprii semnificative după criza financiară din 2007-2009, în toate regiunile, însă din 2017 doar companiile asiatice au reușit să-și mențină ratele de capitaluri proprii. Astfel că apare o situație critică pentru industria furnizorilor din celelalte regiuni: în mijlocul procesului de transformare, scăderea vânzărilor indusă de coronavirus a redus rezervele de capitaluri proprii de care aveau nevoie pentru transformare.

De aceea, disciplina costurilor este mai relevantă ca niciodată, pentru că impulsionează competitivitatea și cota de piață globală. Spre exemplu, din 2015 până în 2020, furnizorii asiatici au câștigat patru puncte procentuale la cota de piață globală, ajungând la 43%, în timp ce companiile germane două puncte procentuale, până la 26%.

În pofida situației economice excepționale, furnizorii din toate regiunile au încercat să nu reducă cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare (R&D), pentru a-și asigura poziția și succesul în viitorul mobilității, marcat de tehnologie, reducerea emisiilor de carbon și reglementări.

Cea mai mare sumă pentru R&D dintre regiunile analizate, a fost alocată de  furnizorii germani, dealtfel singurii care au menținut constante aceste cheltuieli în 2020, în jurul valorii de 14,4 miliarde euro, față de 14,3 miliarde euro în 2019.

În schimb, în Europa aceste cheltuieli s-au redus de la 5,9 miliarde euro în 2019 la 5 miliarde euro anul trecut, în Asia de la 13,9 miliarde euro la 13 miliarde euro, iar în America de la 1,8 miliarde euro la 1,6 miliarde euro.

Potrivit datelor Eurostat, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile alocate pentru cercetare și dezvoltare, de doar 0,48% din PIB în 2019. România are potențialul de a atrage noi investiții în cercetare și dezvoltare, inclusiv în domeniul auto. Deși Codul fiscal include facilități care ar putea impulsiona aceste activități, lipsa legislației secundare și a normelor metodologice le fac inaplicabile. Având în vedere că investițiile în cercetare-dezvoltare și inovare sunt vitale în contextul transformărilor generate de noile tehnologii, elaborarea unei legislații adecvate stimulării acestora reprezintă o necesitate.

Pentru acest studiu, au fost analizați 100 de furnizorii internaționali de top din industria auto, care dețin o pondere de peste 50% din vânzările din sector.