Berlinul speră să atragă 400.000 de muncitori străini pe an, 35 de milioane până în 2035, scrie ABC. Cu scopul de a combate penuria de muncitori calificați, guvernul german a lansat marți ceea ce ministrul Muncii, Hubertus Heil, a prezentat drept „cea mai modernă lege a imigrației din Europa”. „Concurăm cu multe alte țări pentru minți inteligente și mâini de ajutor”, a spus el, „obținerea oamenilor potriviți va asigura prosperitatea Germaniei”.
Prin această lege, va fi facilitată semnificativ imigrarea lucrătorilor formați în străinătate, ceea ce, potrivit lui Heil, „căutăm masiv”. Pentru firmele germane devine foarte ușor să angajeze muncitori cu studii superioare recrutați în străinătate, care vor intra în țară practic automat. Cei mai căutați sunt tehnicienii, inginerii, informaticienii, personalul medical, lucrătorii de îngrijire a vârstnicilor și lucrătorii din domeniul ospitalităţii.
De asemenea, un sistem de puncte inspirat de cel canadian va permite lucrătorilor în căutarea unui loc de muncă şi din afara UE să vină în Germania, pe baza acestui sistem care le recompensează abilitățile lingvistice și experiența profesională, pe lângă calificările lor.
Sistemul va intra în vigoare în 2023 și „primele rezultate pe piața muncii le vom vedea în 2025”, a avansat ministrul, care are sprijinul angajatorilor. Asociația Camerelor Germane de Industrie și Comerț (DIHK), însă, consideră că proiectul este insuficient în ceea ce privește limitele salariale și recrutarea de ucenici. „Odată cu creșterea numărului de locuri de formare neocupate în Germania, ar trebui să fim mai pragmatici și să atragem mai mulți ucenici”, a spus directorul general adjunct Achim Dercks.
Pe o piață a muncii în care există un deficit de 7 milioane de locuri de muncă care nu poate fi acoperit, chiar și sindicatele sunt de acord. „Ca societate, beneficiem atunci când lucrătorii calificați vin în Germania”, a spus președintele IG Metall, Jörg Hofmann, „obstacolele birocratice, de la cererile de viză la recunoașterea calificărilor, împiedică imigrația și, odată cu aceasta, creșterea”. „Deficitul actual de personal suferit de multe companii le pune în pericol funcționarea și chiar existența”, a justificat Heil, care estimează că Germania trebuie să angajeze anual circa 400.000 de lucrători din afara UE, adică un total de 35 de milioane, până în 2035.
Fără încorporarea acestor lucrători, „nu este asigurată tranziția energetică la care suntem obligați, inclusiv dezvoltarea surselor regenerabile, nici digitalizarea la fel de esențială a întregii țări”, a susținut ministrul verde al Economiei și Climei, Robert Habeck.
În paralel cu această reformă, ministrul de Interne, Nancy Faeser, lucrează la o reformă a Legii cetățeniei, astfel încât copiii născuți în Germania ai căror părinți locuiesc în țară de cel puțin cinci ani vor primi automat cetățenie, cetățenia multiplă este permisă, şi se reduce timpul de ședere necesar înainte de depunerea cererii. „Oricine locuiește și lucrează aici permanent ar trebui să poată vota și să fie ales”.
„Ei trebuie să facă parte din țara noastră cu toate drepturile și îndatoririle pe care acest lucru le presupune și cu independență totală de origine, culoarea pielii sau confesiunea religioasă”, a apărat acest proiect cancelarul Scholz. Pentru persoanele cu înaltă calificare, limitele de venit sunt reduse la cel mai scăzut nivel prevăzut în Directiva UE în domeniu. Controlul prioritar de intrare și rezidență pentru începerea uceniciei este desființat și pentru așa-numitele profesii nereglementate vor fi suficienți doi ani de experiență profesională acreditată. De asemenea, este posibilă o abatere în scădere a pragului salarial în cazul în care angajatorul este obligat printr-un acord comun. Angajatorii vor fi responsabili de verificarea competențelor lingvistice, element care va facilita, fără îndoială, acest proces.
În plus, oportunitățile de angajare în general vor fi simplificate, inclusiv pentru studenți. „De exemplu, oamenii care au intrat în țară pentru un curs de limbă ar trebui să poată lucra și până la 20 de ore pe săptămână”, se arată în documentul prezentat în comun de patru miniștri ai „coaliției semaforului”, condusă de social-democratul Scholz cu Verzii si liberalii.
Singura voce disidentă este cea a opoziției. Liderul conservatorului partid CDU, Friedrich Merz, recunoaște că „avem nevoie de mai mulți imigranți calificați”, dar subliniază că Germania „nu își exploatează întregul potențial, ceea ce ar fi primul pas recomandabil”.