GRAFIC. Evoluția stocurilor de gaze naturale în UE și România de la invazia din Ucraina până în prag de vară. Europa a trecut de iarna amenințată de criză energetică, iar nivelul rezervelor e mult mai ridicat decât cel obișnuit în această perioadă

În ciuda incertitudinilor privind resursele de gaze naturale în contextul războiului pornit de Rusia în Ucraina, statele membre ale Uniunii Europene au reușit să treacă de pragul de 90% grad de umplere până în noiembrie 2022, iar după trecerea sezonului rece nivelul rezervelor a rămas mult mai ridicat decât cel obișnuit în această perioadă, arată o analiză realizată de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. În cadrul pregătirii pentru iarnă, cele mai mari cantități au fost stocate de Germania, Italia, Franța și Olanda, România fiind situată pe locul 14 în UE, cu 31,5 TWh. În România, capacitatea de stocare e mică față de consumul intern – adică e ușor să ajungem la grad mare de umplere – dar beneficiem de resurse interne, explică economiștii.

Cum s-a pregătit UE pentru provocările menținerii unor rezerve suficiente de gaze naturale în contextul războiului ruso-ucrainean?

Statele membre au reușit să treacă de pragul de 90% grad de umplere până în noiembrie 2022, iar după trecerea sezonului rece nivelul rezervelor a rămas mult mai ridicat decât cel obișnuit în această perioadă, arată analiza Romanian Economic Monitor. În cadrul pregătirii pentru iarnă cele mai mari cantități au fost stocate de Germania, Italia, Franța și Olanda, România fiind situată pe locul 14 în UE cu 31,5 TWh.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

“România, ca și celelalte state membre, s-a descurcat foarte bine în asigurarea unui grad ridicat de umplere a capacității de stocare de gaze naturale, iar sezonul rece relativ blând a condus la faptul că o mare parte din aceste aceste rezerve continuă să fie disponibile și în luna mai 2023”, punctează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.

Mai precis, dacă în februarie 2022 România era la 28% grad de umplere a depozitelor, țara noastră a ajuns în noiembrie la un vârf maxim de 96%, iar în mai 2023 eram la 55%.

“Pe de altă parte însă, comparând capacitatea maximă de stocare cu consumul anual de gaze naturale, se poate observa că aceasta este cu mult sub nivelul dorit, ceea ce într-o situație de criză poate reprezenta un factor semnificativ de risc. În România, capacitatea de stocare e mică față de consumul intern, adică e ușor să ajungem la grad mare de umplere. În cazul României, însă, acest risc poate fi diminuat prin producția internă care poate acoperi consumul intern și suntem mai puțin dependenți de gazele de import față de celelate state membre ale UE”, menționează reprezentantul echipei de economiști.

Acesta subliniază, de asemenea, că în această perioadă s-a putut remarca o solidaritate importantă între țările membre UE, prin care țările fără capacitate de stocare sau capacitate insuficientă pot avea acces la rezervele țărilor UE cu o capacitate ridicată, în unele cazuri chiar și peste nivelul consumului anual intern.

Ce măsuri a adoptat UE după războiul din Ucraina

Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina a dus la o creștere a prețurilor la energie și a avut un impact asupra aprovizionării cu energie în UE, se arată într-o informare a Comisiei Europene privind rezervele de gaze ale UE.

În contextul războiului din Ucraina, una dintre măsurile imediate convenite de țările UE pentru a face față crizei energetice a fost creșterea rezervelor de gaz pentru a asigura o aprovizionare suficientă pentru europeni. În acest scop, țările UE, în cadrul Consiliului, au adoptat un regulament în iunie 2022 pentru a se asigura că capacitățile de stocare din Uniune au fost umplute înainte de lunile mai reci și au putut fi împărțite în întreaga Uniune, într-un spirit de solidaritate.

Regulamentul prevedea că depozitele subterane de gaze de pe teritoriul statelor membre trebuiau să fie umplute la cel puțin 80% din capacitatea lor înainte de iarna 2022/2023 și la 90% înainte de perioadele de iarnă următoare.

“Regulamentul a fost pus în aplicare rapid. În septembrie 2022, UE avea instalațiile de stocare umplute deja în medie cu 80%. În octombrie 2022, nivelul de umplere a ajuns la 90%. În martie 2023, în urma sezonului rece, nivelul de umplere era de aproximativ 55%, ceea ce reprezintă mult mai mult decât în aceeași lună din 2022 (26%)”, arată o informare a CE.

Majoritatea statelor membre ale UE dispun de instalații de depozitare a gazelor pe teritoriul lor. Capacitățile de stocare din cinci țări (Germania, Italia, Franța, Țările de Jos și Austria) reprezintă două treimi din capacitatea totală a UE.

În conformitate cu regulamentul, țările care nu dispun de instalații de stocare ar trebui să stocheze 15% din consumul lor intern anual de gaze în stocuri situate în alte state membre, având astfel acces la rezervele de gaze stocate în alte state membre. Acest mecanism consolidează securitatea aprovizionării cu gaze a UE și asigură o sarcină financiară comună în ceea ce privește umplerea capacităților de stocare ale UE. Statele membre cu capacități de stocare mai reduse colaborează cu cele care dispun de instalații mai mari pentru a-și asigura rezervele.

Cum a pornit România în criza energetică

Menționăm, în acest context, că România pornea în criza energetică cu o poziție unică în Uniunea Europeană – țara noastră are o pondere relativ ridicată a gazelor naturale în mixul energetic, dar o dependență mai redusă de Rusia sau de alte țări, bazându-se în mare parte pe producția proprie, după cum arăta tabloul privind rolul și sursa gazelor naturale în UE înainte de sezonul din 2022, realizat tot de economiștii clujeni în toamna anului trecut. Detalii AICI.

Prețuri ridicate

Chiar dacă am trecut iarna cu rezerve de gaze, prețurile au fost împovărătoare, chiar și cu măsurile luate la nivel guvernamental privind sprijinirea populației la plata facturilor de energie. Astfel, scumpirile din lunile de după izbucnirea războiului s-au manifestat mai accentuat în două sectoare importante și vitale atât pentru industrie, cât și pentru populație în general: energia și sectorul alimentar, arată analiza care urmărește evoluția inflației de la începutul războiului, principalele creșteri de prețuri, dar și fluctuațiile de pe piața energetică. Chiar și cu schemele de ajutor din România, în categoria mărfurilor nealimentare inflația și-a pus amprenta în primul rând asupra produselor energetice: de la începutul războiului până la finalul anului 2022, prețul energiei electrice a crescut cu 53%, iar prețul gazelor naturale cu 42% – acestea fiind în același timp cele mai mari creșteri în categoria mărfurilor nealimentare.