Sursa foto: Unsplash / Towfiqu Barbhuiya
Procentul record de 10,2% atins în luna martie 2022 (față de martie 2021) reprezintă cea mai ridicată rată a inflației din 2005, anul în care România făcea cunoștință cu leul nou. Un grafic publicat de echipa Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș Bolyai din Cluj, care derulează și proiectul de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor, trece în revistă câteva momente-cheie din ultimele două decenii în evoluția indicatorului. La solicitarea Economedia, specialiștii fac o sinteză a principalelor cauze care au dus la vârful din acest an, arată efectele și câteva previziuni legate de inflație.
În septembrie 2008, în momentul falimentului băncii Lehman Brothers, care declanșa o criză financiară mondială, România avea o rată a inflației de 7,3%. În iunie 2015, inflația atingea un prag de -1,6%, pe fondul reducerii TVA la alimente. În februarie 2020, la începutul pandemiei, indicatorul era de 3,1%. În februarie 2022, la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina inflația urcase deja la 8,5%.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Ce se întâmplă în 2022?
Record la 18 ani
Rata inflației a trecut de pragul de 10%, arată datele publicate în această lună de Institutul Național de Statistică (INS). România nu a mai avut de 18 ani, adică din anul 2004, o inflație cu două cifre. Cele mai mari scumpiri față de anul trecut au fost la gaze (46%), cartofi (36%) și combustibili (34%).
Banca Națională a României se aștepta la o inflație de două cifre abia din al doilea trimestru al acestui an, în contextul în care expirau măsurile de sprijin pentru facturi. Cu toate acestea, scumpirile au fost mai accentuate, astfel că rata inflației a trecut de pragul de două cifre încă din luna martie.
„Inflația a evoluat foarte rapid în întreaga zonă. Cehia a ajuns acum o lună la peste 12%, Polonia la aproape 11%. La noi, am constatat că prețurile la energie s-au transferat extrem de rapid, peste așteptări în celelalte prețuri. Mare parte a scumpirilor sunt însă în urmă, nu înainte, asta dacă nu apar presiuni suplimentare din partea prețurilor la combustibil”, a declarat la acel moment Dan Suciu pentru Economedia. Întrebat când vom vedea un vârf al inflației, reprezentantul BNR a precizat că „în semestrul acesta, pe la mijlocul anului”.
Banca Națională a României se aștepta la o inflație de două cifre abia din al doilea trimestru al acestui an, în contextul în care expirau măsurile de sprijin pentru facturi.
Prognoze BNR:
Cum am ajuns aici și ce urmează?
“Motivele care ne-au adus la acest vârf de inflație – avem inflație de două cifre pentru prima dată de aproape două decenii – sunt în primul rând de sorginte externă: creșterea prețului energiei și carburanților la nivel global, tensiunile din lanțurile de aprovizionare, efectele războiului ruso-ucrainean. Aceste efecte se manifestă deja și la nivelul inflației CORE, cu alte cuvinte nu numai la nivelul alimentelor și al energiei. Pe de altă parte, configurația pieței monetar-financiare interne are o contribuție mult mai mică la această creștere a inflației”, explică, pentru Economedia, Nagy Bálint Zsolt – cadru didactic al UBB-FSEGA, membru al echipei de cercetare.
Efectele pentru populație: scăderea accelerată a puterii de cumpărare și scumpirea coșului de alimente (cu peste 11% față de martie anul trecut în medie, dar cu valori extreme importante de peste 30% în unele cazuri cum ar fi uleiul sau cartofii). Populația se confruntă și cu scumpirea combustibililor (34.16%) și a metrului cub de gaz (46.5%), aceasta din urmă contracarat parțial prin prețuri administrative. Un alt aspect important: creșterea accelerată a ratelor împrumuturilor bancare – rata de referință interbancară ROBOR la 3 luni s-a triplat în ultimul an, amintesc specialiștii. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri la 4,95% pe an, conform datelor BNR.
Echipa de economiști de la FSEGA estimează o încetinire a creșterii prețurilor începând cu trimestrul 4 al anului.
“Conform așteptărilor pe termen scurt, imboldul inflaționist se menține, pe fondul prelungirii războiului și a incertitudinii cu privire la posibilele sancțiuni împotriva importului de energie și carburant din Rusia. Însă pe termen mediu, începând cu trimestrul 4 al anului curent ne așteptăm la o ameliorare treptată a creșterii prețurilor pe măsură ce politicile monetare mai restrictive încep să-și facă efectul. Cele mai multe bănci centrale s-au înscris pe o traiectorie, un ciclu de creștere a dobânzilor, ceea ce înseamnă că dobânzile și ratele bancare vor crește în continuare cel puțin anul acesta. Nu în ultimul rând, băncile centrale au ca obiectiv temperarea așteptărilor inflaționiste, care reprezintă cel de-al treilea nivel de contagiune inflaționistă și care, odată ce s-a generalizat, este foarte greu de stăpânit”, precizează Nagy Bálint Zsolt.
Creșteri record în UE
Rata anuală a inflației din zona euro a fost de 7,4% în martie 2022, în creștere de la 5,9% în februarie. Cu un an mai devreme, rata fost de 1,3%. Inflația anuală a Uniunii Europene a fost de 7,8% în martie 2022, în creștere de la 6,2% în februarie. Cu un an mai devreme, rata a fost de 1,7%. România e peste medie.
Situația în UE, în martie:
Conform datelor preliminare publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 7,5% în aprilie, de la 7,4% în martie, în timp ce analiştii estimau un nivel de 7,5% pentru luna aceasta, conform Bloomberg. Este un nivel record pentru zona euro şi depăşeşte cu mult obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE) de 2%. Comparativ, în urmă cu un an, rata inflaţiei în zona euro era de 1,6%.
Menționăm că diferența dintre procentele Eurostat și cele ale INS provine din faptul că la nivel european se folosește o metodologie care permite compararea ratelor inflației între țările membre, însă fiecare țară are o metodologie proprie, prin care își calculează rata inflației, comparabila cu datele din trecut ale țării respective, explică economiștii din echipa UBB.