Greenpeace România a cerut în instanță date despre substanţele toxice care vor fi deversate în Marea Neagră în cadrul proiectului Neptun Deep

Greenpeace România a anunţat că a dat în judecată Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” pentru ca aceste instituţii să comunice substanţele toxice care vor fi deversate în Marea Neagră în cadrul proiectului Neptun Deep, transmite News.ro.

“Greenpeace România cere instanţelor de judecată să oblige Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) şi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină «Grigore Antipa» să comunice informaţii despre substanţele toxice care vor fi deversate în Marea Neagră şi cum acestea vor afecta mediul marin. Greenpeace România susţine că atât Institutul Antipa, cât şi Administraţia Bazinală, refuză să comunice testele de ecotoxicitate şi documentaţia tehnică depusă în vederea emiterii avizului de gospodărire a apelor, documente ce vizează aspecte de mediu. Refuzul instituţiilor contravine prevederilor legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public”, au transmis, luni, reprezentanţii organizaţiei mediu.
Ei au adăugat că ABADL a emis Decizia nr 10847/13.06.2023 prin care a stabilit că nu este necesară elaborarea studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă (SEICA) pentru proiectul Neptun Deep.

“Însă, ABADL precizează că beneficiarul proiectului trebuie să efectueze o serie de teste de toxicitate cronică prin care sa demonstreze că valorile limită maxime admisibile stabilitate la deversarea în mediul marin prezintă un impact redus asupra ecosistemului acvatic marin. Aceste teste au fost realizate de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa”, a menţionat sursa citată.

Analize Economedia

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

Un coordonator GreenPeace afirmă că OMV Petrom şi Romgaz vor folosi pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră o serie de substanţe chimice care nu sunt prevăzute în legislaţia românească.

“OMV Petrom şi Romgaz vor folosi pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră o serie de substanţe chimice, în cantităţi uriaşe, care nici măcar nu sunt prevăzute în legislaţia românească (NTPA 001/2002). Nu ştim care va fi impactul acestor substanţe chimice. Instituţiile statului care ar trebui să vegheze la bunăstarea cetăţeanului şi a mediului înconjurător, ascund aceste informaţii. Nu vor să ştim cum va fi afectată apa din Marea Neagră şi viaţa pe care o adăposteşte, deşi avem tot dreptul să ştim şi să acţionăm în consecinţă. Prin acest refuz, autorităţile demonstrează că nu sunt de bună credinţă, că nu sunt transparente. În acest moment asupra procesului de avizare a proiectului Neptun Deep planează mari semne de întrebare.”, a declarat Vlad Cătună, coordonator campanii Climă şi Energie, Greenpeace România.

Conform Raportului Integrat de Mediu, lucrările de construire, operare şi dezafectarea ulterioară a facilităţilor offshore Neptun Deep prezintă o serie de efecte asupra apei marine, care pot induce un impact direct asupra corpurilor de apă. Numai în perioada de operare ( aproximativ 20 de ani), vor fi deversate în Marea Neagră peste 5 milioane de metri cubi de apă uzată.

Organizaţia de mediu a contestat în instanţă PUZ-ul dedicat proiectului Neptun Deep la începutul lunii februarie 2024. De asemenea, 76 de oameni de ştiinţă din Austria s-au alăturat eforturilor organizaţiei de mediu şi au cerut OMV oprirea proiectului Neptun Deep.