Guvernatorul Mugur Isărescu: „Vedem o temperare a consumului și credem că în semestrul 2 se va simți și mai mult. Consumatorii se orientează mai pronunțat către magazinele de tip discount și produsele din gama marcă proprie” / „Băncile au sărit calul cu ROBOR”. Avertisment către bănci

BUCURESTI - BNR - CONFERINTA - PROVOCARI STRUCTURALE ALE SECTORU

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat, marți, că BNR vede o temperare a consumului și crede că în semestrul 2 se va simți și mai mult. „Consumatorii se orientează mai pronunțat către magazinele de tip discount și produsele din gama marcă proprie”, a transmis Isărescu, care a precizat, de asemenea, că România are probleme majore în ce privește cheltuielile bugetare și că era dobânzilor mici este depășită. El a afirmat că băncile „au sărit calul” cu creșterea ROBOR, dar acest lucru a dus și la creșterea dobânzilor la depozite, Isărescu lansând și un avertisment pentru bănci: „să fie mai atente la mesajele Băncii Naționale”.

Guvernatorul Mugur Isărescu prezintă, marți, Raportul trimestrial asupra inflației – august 2022.





„România nu este fruntașă a inflației”

Principalele declarații:

Inflația ridicată rămâne un fenomen global. România nu este „fruntașă”, suntem pe locul 7 în UE, ceva mai mult decât media inflației în UE, de 9,6%.

Dar mai important și inflația cea mai scăzută din Europa depășește 5%.

În plus, un studiu arată că, din 60 de țări, doar zero țări mai au în acest moment o inflație mai mică de 2% sau egal cu 2%. S-a mai întâmplat acest lucru în perioada crizei din 2008-2009. Dar o cădere de asemenea amploare la zero nu s-a mai văzut în perioada analizată.

Dacă nu intervenea schema de plafonare și compensare, am fi avut o inflație de peste 20%.

Cehia este o țară în care inflația este mai mare decât la noi, de 17%, și nu au cheltuit decât sume mici pentru măsurile de sprijin.

„Avem probleme majore în ce privește cheltuielile bugetare”

Avem deja probleme majore în ce privește cheltuielile bugetare.

Între factorii care au contribuit la creșterea prețurilor la carburanți avem în continuare creșterea prețurilor țițeiului, dar au intervenit și alți factori în ultimele luni.

„Primele semne pozitive: prețurile materiilor prime încep să meargă în jos”

Primele semne pozitive sunt în ce privește materiile prime, inclusiv la produsele agricole. Am spus și în ședința precedentă că, în măsura în care apar primele semne de temperare și apoi de scădere a ratei inflației, vom micșora pasul de creștere a ratei de politică monetară. Astfel, cu excepția gazelor naturale aproape toate materiile prime au început să meargă în jos. Și este o tendință și pe plan mondial.

Pe piața forței de muncă este posibil să mai apară presiuni inflaționiste.

„Vedem temperare a consumului. În semestrul 2 se va simți și mai mult”

Consumul populației a evaluat foarte favorabil, în trimestrul I 2022. Era și normal după dezlegarea economiei, după ieșirea din izolare. Consumul a crescut pe toate palierele.

Dar, treptat, lumea a constatat că, odată cu creșterea prețurilor, există și o scădere a puterii de cumpărare. S-au înăsprit și condițiile de finanțare. Și toate acestea au fost de natură să atragă o temperare, în prezent, și credem că în semestrul 2 se va simți și mai mult.

Vedem o orientare mai pronunțată către magazinele de tip discount și creșterea interesului pentru produsele din gama marcă proprie.

La investiții, veștile nu sunt rele, dar nici extraordinare. După cum vedem acum lucrurile, perspectiva este rezervată. Și este imprimată de reacutizarea tensiunilor pe latura ofertei, accentuarea incertitudinii și majorarea dobânzilor.

„Băncile au cam sărit calul cu ROBOR”

Vedem clar o creștere a ratei dobânzii mai pronunțată pentru societățile nefinanciare, dar și o creștere a volumului de credite. Deci, în ciuda majorării dobânzilor, cererea de credite a crescut la societățile financiare, dar și la populație, unde până la sfârșitul lunii iunie creșterile de dobânzi nu au fost atât de pronunțate.

Perioada aceasta a dobânzilor puternic real negative și rate mici de dobândă, chiar la credite, este o perioadă depășită. Dar dobânzile sunt încă la jumătate de rata inflației, deci sunt încă real negative.

De mai bine de 4-5 luni, ROBOR s-a decuplat, băncile au cam sărit calul cu ROBOR, s-a dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat e nevoie de 2 lucruri.

  1. Acestea sunt dobânzi de piață și piețele au tendința să suprareacționeze, mai ales în perioadele de criză (overreaction, overshoot). A fost clară tendința băncilor și a traderilor să privească pesimist viitorul.
  2. nu e vorba de dobânzile overnight, o săptămână, o lună. E vorba de dobânzile la 3 luni, la 6 luni. așa au văzut băncile viitor: inflație mare, chiar mult mai mare, foarte greu de stăvilit, și în consecință acesta este ROBOR-ul și cotațiile au fost cu mult peste rata de politică monetară.

Dar vă întreb: cine a avut o privire mai optimistă privind viitorul legat de inflație, nu numai la noi, în general în lume și legat de ratele de dobândă?

Trebuie să recunosc că condițiile de lichiditate probabil că au împins băncile să sară calul cu ROBOR. Am înăsprit condițiile de creditare să determinăm băncile să împingă în sus mult mai rapid ratele de dobândă la depozite, pentru că și acolo e vorba tot de români și aceia chiar pierd. Sunt 10-12 milioane de români care au economisiri, unii mai mari, alții mai mici, cu dobânzi puternic real negative și cu inflația în creștere aceștia pierd sume substanțiale la banii economisți.

Dacă mergeam doar cu rata de politică monetară, dobânzile la depozite nu ar fi crescut atât de mult.

„Băncile să se uite cu mai multă atenție și la mesajele Băncii Naționale”

Nu le iau apărarea băncilor, ci le transmit un mesaj personal: să se uite cu mai multă atenție și la mesajele Băncii Naționale și atunci probabil că se va apropia ROBOR la 3 luni de rata de politică monetară și cred că se va întâmpla acest lucru.

Marea sarcină a corecției în domeniul extern, corecția necesară pentru că avem un deficit de cont curent peste 5%, se duce spre 7-8%, este corecția fiscală, care vedeți că se face foarte greu. Dar guvernul face eforturi în acest sens și sperăm că va avea succes.

Cursul de schimb: „În România nu există multe ancore”

În ce privește cursul de schimb, se întreabă unii ce este cu linia asta așa stabilă. Păi am avut două crize mari, o criză sanitară și o criză energetică legată de criza geopolitică. În România nu există multe ancore la care să se uite publicul și să păstreze un gram de încredere. Ca să mă exprim mai pe românește, asta ne mai trebuia, când am avut așa o explozie a prețului la energie, să scăpăm de sub control cursul de schimb. Cursul de schimb este numit, în literatura de specialitate, și „prețul prețurilor”.

În România, rata dobânzii nu are aceeași importanță în ochii românilor precum și cursul de schimb. Acum, de când nu se mai depreciază, am văzut că a trecut în plan secund, nu se mai uită nimeni.

Prognozele BNR

Prognoza BNR e că impactul războiului din Ucraina își va atenua efectele economice negative, începând de la anul.

În ce privește prețurile materiilor prime, avem o anumită menținere a presiunilor pe termen scurt, dar urmată de o anumită normalizare, avem deja semnele de normalizare.

Nu avem datele legate de plafonarea prețurilor la energie. În consecință, până când Guvernul nu anunță că va menține plafonarea prețurilor la energie sau va renunța la ele, noi am mers pe ideea că în aprilie anul viitor ele vor fi ridicate.

„În niciun caz nu vorbim de stagnarea creșterii în acest an”

În niciun caz nu vorbim de stagnarea creșterii în acest an. Probabil va fi undeva la 2-3%, spun eu, care sunt pesimist, dar s-ar putea să fie chiar mai mult.

Încercăm împreună cu Guvernul să dăm inflația în jos fără să creăm recesiune și fără să afectăm prea mult piața forței de muncă.

Perioada dobânzilor mici a trecut, nu mai revine. Nu are niciun rost să mai vindem iluzii. Acestea vor fi dobânzile relativ normale, cu mențiunea că ROBOR a sărit calul, s-a dus cam mult.

Nu este o perioadă în care poți să neglijezi punga. Nu pot să spun că lumea trebuie să fie strânsă la pungă, este decizia fiecăruia cum să se comporte, dar nu pot nici să sar în partea cealaltă, să creez o iluzie. Repet: cu asemenea evoluție a ratei inflației, dobânzile stagnează și probabil vor merge în jos, dar niciodată nu vom reveni, cred eu, în viața asta pe care o mai am de trăit, la dobânzi real negative de asemenea amploare.

Există mai rău de atât în cazul scumpirilor, să nu se îndeplinească această prognoză. România a avut și inflație de 200-300%, deci mai rău poate să fie. Dar noi zicem că o aducem sub control.

Nu avem o viziune neagră asupra viitorului. Avem resurse, Guvernul a dat toate asigurările că stocurile de gaz sunt în apropierea nivelului necesar. Noi ne facem datoria aici să dăm inflația în jos. Și Guvernul își va face datoria. Să trecem și peste iarna asta. Deocamdată trebuie să trecem peste toamnă.

Nu există minuni în economie. Ar greșit și din partea mea și a dvs să dăm iluzii.

Călătoresc într-o anumită parte a țării, unde este secetă, dar nu atât de dramatică ca în estul și sudul țării. Uitându-mă la recolta de grâu și la ce se preconizează la floarea soarelui și la porumb, cred că lucrurile pot să fie ținute sub control și inflația să meargă în jos.

Nu spunem că nu o să mai crească prețurile sau că o să scadă prețurile. Noi spunem că indicele merge în jos: înseamnă că creșterile de prețuri de acum înainte vor fi mai mici decât cele de anul trecut.

Credem că undeva pe la mijlocul anului următor să ne unim cu rata inflației și rata dobânzii de politică monetară.

Este bine că Guvernul a introdus această plafonare a prețurilor la energie. Eu am fost „pentru”. În momentul în care inflația s-a dus în sus, am avut o intervenție și am zis că nu putem să lăsăm prețurile la energie, pentru că duc în toate celelalte prețuri. Pe urmă începi să fugi după iepuri prin pădure, să îi prinzi de urechi. Nu ai ce să mai faci, cu ce să mai contrabalansezi o astfel de inflație.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, participă la conferinţa anuală cu tema 'Provocări structurale ale sectorului bancar românesc', la sediul Băncii Naționale a României, în București, 28 aprilie 2022. Inquam Photos / George Călin

Comentarii

    • “Vede” cai verzi pe pereti!!!!
      La ultima Factura la gaz la Engie pentru 12 metri cubi de gaz am de platit 46,75 Lei!!
      Aproape 4 Lei metrul cub de gaze!!
      Din 1 Iulie iar mi s-a marit pretul la gaze, deja e scandalos!
      La iarna la un consum mediu de 100 metri cubi de gaze(putin fata de cat consumam de obicei, in jur de 150 mc, iernile la Bv sunt reci!) suma va fi de aproape 400 Lei!
      La 150 mc, ajunge la aproape 600 Lei!!!
      Isarescule, sa va fie rusine!!!

  1. “Temperare” la amarati, NU la voi, bugetarii de lux care duceti LUNAR acasa Zeci de MII de Euro din munca prostilor diin mediul privat!
    Vedea-te-as “temperandu-te” pe tine la cumparaturi!!

    A-propos de “temperare”, statisticile arata ca in cei 2 ani de pandemie, bogatasii lumii sau imbogatit si mai mult:
    “Bogatii lumii s-au imbogatit si mai mult in pandemie.
    Ce procent record din averea mondiala au controlat in 2021.
    Celebra expresie „Banul la ban trage” se aplica foarte bine in contextul actual. In plina pandemie, prapastia dintre saraci si bogati s-a adancit si mai mult, ajungand in 2021 la un nivel record. Mai exact, conform The World Inequality Report 2022, citat de Agerpres, cei mai bogati oameni din lume au controlat, in 2021,11% din avutia mondiala, in comparatie cu 10%, cat era in 2020.
    Iar Bancile la fel, au facut cele mai mari profituri in vremea pandemiei!!!!

  2. Nu te plătim regește să te rogi de bănci!lege,care sare calul să fie ars!venituri de 5 ori mai mari în primele 6luni ale anului, decât anul trecut,la o inflație (de râs)a INS,de cică,15 la sută!nu vă e rușine!de ce ii lăsați să jupoaie oamenii!!asta e competența voastră,sau bătaia de joc?

    • N-are ce face cata vreme a girat personal creditele neperformante ale bancilor. La chermezele spalatoriilor lui Felix poza in capul mesei ca nas.

  3. Penibil, Isă ăsta a ajuns putred de bogat pe spatele romanilor, tot mai mult asupriți de preturi, credite și salarii mici..
    Cică: ,,presiunea bugetară”.. presiunea bugetară nu este din cauza bugetarilor cu salariul minim sau a polițiștilor care au 4500 RON pe luna(de care tara are nevoie), presiunea bugetară ii din cauza granzilor bugetari cu salarii nesimțite de peste 20000 de RON.. pensiile magistraților nu ale militarilor care poate nu is 5000 RON pe luna, dar aia ,,granzi” au pensii de 20000, acolo ii problema.. Răzvrătiți poporul pe ,,bugetari” la care le-ati blocat salariile de 3 ani, dar a le voastre granzilor ati avut grija sa vi le măriți..
    De ce țineți firme străine cu salarii pt angajați cu minim pe economie..?!
    De ce ii țineți săraci?
    Și mai aud pe ,, unii”: ,,sa ne aliniem la UE” cu asigurari, cheltuieli , impozite.. mah nesimțiților.. aliniați în primul rand salariul la cel european..
    Trădători de neam și de tara…

    • nu, nu aici e problema
      cel putin nu la nivelul la care tot repetati mecanic de ani si ani
      pensiile militare, desi mai mici – corect, sunt 95% din pensiile speciale.
      95 la suta!
      citez:95% din pensiile „speciale” din România sunt încasate de militari. Indemnizațiile sunt de cel puțin două ori mai mici decât pensiile magistraților, aviatorilor, diplomaților sau ale pensionarilor Curții de Conturi.
      Ministerul Muncii administrează aproape 10.000 de pensii pensii speciale „civile”. Acestea sunt încasate de foști magistrați, grefieri, foști parlamentari, foști aviatori și diplomați și foști angajați ai Curții de Conturi.
      Procentual, pensiile speciale „civile” reprezintă 5% din totalul indemnizațiilor acordate în baza unor legi speciale, restul fiind pensii militare. Aici intră militarii, polițiștii, pensionarii din Serviciul Român de Informații, din SIE, SPP, ANP și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

      Pensiile civile au un cuantum total de 121 de milioane de lei pe lună, iar sursa de finanțare a acestora este mixtă: mare parte de la bugetul de stat și o parte de la bugetul asigurărilor sociale. Suma media lunară este de 9.600 de lei.

      De cealaltă parte, pensiile militare sunt plătite către aproximativ 200.000 de beneficiari care primesc pe lună 780 milioane de lei. Rezultă o pensie medie de 3.928 de lei pe lună.
      articol din 2019

  4. Robor = hotie a bancilor. In sfarsit recunoaste si isarescu ca acest ‘indice’ este stabilit de catre banci. Indicele corect este ircc. Robor trebuie desfiintat, iar asta o poate face bnr.

  5. BNR bine ca ai invatat ceva din 2008, sa actionezi imediat cum ai informatia! Indiferent ce scrie presa si cei cu credite, acum sa pastrezi rata de dobanda de interventie in functie de inflatie, iar la banci le poti limita dobanda la credite ( nu carduri de credit) la 2 x dobanda BNR, ar castiga destul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.