Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat, marți, că BNR vede o temperare a consumului și crede că în semestrul 2 se va simți și mai mult. „Consumatorii se orientează mai pronunțat către magazinele de tip discount și produsele din gama marcă proprie”, a transmis Isărescu, care a precizat, de asemenea, că România are probleme majore în ce privește cheltuielile bugetare și că era dobânzilor mici este depășită. El a afirmat că băncile „au sărit calul” cu creșterea ROBOR, dar acest lucru a dus și la creșterea dobânzilor la depozite, Isărescu lansând și un avertisment pentru bănci: „să fie mai atente la mesajele Băncii Naționale”.
Guvernatorul Mugur Isărescu prezintă, marți, Raportul trimestrial asupra inflației – august 2022.
„România nu este fruntașă a inflației”
Principalele declarații:
Inflația ridicată rămâne un fenomen global. România nu este „fruntașă”, suntem pe locul 7 în UE, ceva mai mult decât media inflației în UE, de 9,6%.
Dar mai important și inflația cea mai scăzută din Europa depășește 5%.
În plus, un studiu arată că, din 60 de țări, doar zero țări mai au în acest moment o inflație mai mică de 2% sau egal cu 2%. S-a mai întâmplat acest lucru în perioada crizei din 2008-2009. Dar o cădere de asemenea amploare la zero nu s-a mai văzut în perioada analizată.
Dacă nu intervenea schema de plafonare și compensare, am fi avut o inflație de peste 20%.
Cehia este o țară în care inflația este mai mare decât la noi, de 17%, și nu au cheltuit decât sume mici pentru măsurile de sprijin.
„Avem probleme majore în ce privește cheltuielile bugetare”
Avem deja probleme majore în ce privește cheltuielile bugetare.
Între factorii care au contribuit la creșterea prețurilor la carburanți avem în continuare creșterea prețurilor țițeiului, dar au intervenit și alți factori în ultimele luni.
„Primele semne pozitive: prețurile materiilor prime încep să meargă în jos”
Primele semne pozitive sunt în ce privește materiile prime, inclusiv la produsele agricole. Am spus și în ședința precedentă că, în măsura în care apar primele semne de temperare și apoi de scădere a ratei inflației, vom micșora pasul de creștere a ratei de politică monetară. Astfel, cu excepția gazelor naturale aproape toate materiile prime au început să meargă în jos. Și este o tendință și pe plan mondial.
Pe piața forței de muncă este posibil să mai apară presiuni inflaționiste.
„Vedem temperare a consumului. În semestrul 2 se va simți și mai mult”
Consumul populației a evaluat foarte favorabil, în trimestrul I 2022. Era și normal după dezlegarea economiei, după ieșirea din izolare. Consumul a crescut pe toate palierele.
Dar, treptat, lumea a constatat că, odată cu creșterea prețurilor, există și o scădere a puterii de cumpărare. S-au înăsprit și condițiile de finanțare. Și toate acestea au fost de natură să atragă o temperare, în prezent, și credem că în semestrul 2 se va simți și mai mult.
Vedem o orientare mai pronunțată către magazinele de tip discount și creșterea interesului pentru produsele din gama marcă proprie.
La investiții, veștile nu sunt rele, dar nici extraordinare. După cum vedem acum lucrurile, perspectiva este rezervată. Și este imprimată de reacutizarea tensiunilor pe latura ofertei, accentuarea incertitudinii și majorarea dobânzilor.
„Băncile au cam sărit calul cu ROBOR”
Vedem clar o creștere a ratei dobânzii mai pronunțată pentru societățile nefinanciare, dar și o creștere a volumului de credite. Deci, în ciuda majorării dobânzilor, cererea de credite a crescut la societățile financiare, dar și la populație, unde până la sfârșitul lunii iunie creșterile de dobânzi nu au fost atât de pronunțate.
Perioada aceasta a dobânzilor puternic real negative și rate mici de dobândă, chiar la credite, este o perioadă depășită. Dar dobânzile sunt încă la jumătate de rata inflației, deci sunt încă real negative.
De mai bine de 4-5 luni, ROBOR s-a decuplat, băncile au cam sărit calul cu ROBOR, s-a dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat e nevoie de 2 lucruri.
- Acestea sunt dobânzi de piață și piețele au tendința să suprareacționeze, mai ales în perioadele de criză (overreaction, overshoot). A fost clară tendința băncilor și a traderilor să privească pesimist viitorul.
- nu e vorba de dobânzile overnight, o săptămână, o lună. E vorba de dobânzile la 3 luni, la 6 luni. așa au văzut băncile viitor: inflație mare, chiar mult mai mare, foarte greu de stăvilit, și în consecință acesta este ROBOR-ul și cotațiile au fost cu mult peste rata de politică monetară.
Dar vă întreb: cine a avut o privire mai optimistă privind viitorul legat de inflație, nu numai la noi, în general în lume și legat de ratele de dobândă?
Trebuie să recunosc că condițiile de lichiditate probabil că au împins băncile să sară calul cu ROBOR. Am înăsprit condițiile de creditare să determinăm băncile să împingă în sus mult mai rapid ratele de dobândă la depozite, pentru că și acolo e vorba tot de români și aceia chiar pierd. Sunt 10-12 milioane de români care au economisiri, unii mai mari, alții mai mici, cu dobânzi puternic real negative și cu inflația în creștere aceștia pierd sume substanțiale la banii economisți.
Dacă mergeam doar cu rata de politică monetară, dobânzile la depozite nu ar fi crescut atât de mult.
„Băncile să se uite cu mai multă atenție și la mesajele Băncii Naționale”
Nu le iau apărarea băncilor, ci le transmit un mesaj personal: să se uite cu mai multă atenție și la mesajele Băncii Naționale și atunci probabil că se va apropia ROBOR la 3 luni de rata de politică monetară și cred că se va întâmpla acest lucru.
Marea sarcină a corecției în domeniul extern, corecția necesară pentru că avem un deficit de cont curent peste 5%, se duce spre 7-8%, este corecția fiscală, care vedeți că se face foarte greu. Dar guvernul face eforturi în acest sens și sperăm că va avea succes.
Cursul de schimb: „În România nu există multe ancore”
În ce privește cursul de schimb, se întreabă unii ce este cu linia asta așa stabilă. Păi am avut două crize mari, o criză sanitară și o criză energetică legată de criza geopolitică. În România nu există multe ancore la care să se uite publicul și să păstreze un gram de încredere. Ca să mă exprim mai pe românește, asta ne mai trebuia, când am avut așa o explozie a prețului la energie, să scăpăm de sub control cursul de schimb. Cursul de schimb este numit, în literatura de specialitate, și „prețul prețurilor”.
În România, rata dobânzii nu are aceeași importanță în ochii românilor precum și cursul de schimb. Acum, de când nu se mai depreciază, am văzut că a trecut în plan secund, nu se mai uită nimeni.
Prognozele BNR
Prognoza BNR e că impactul războiului din Ucraina își va atenua efectele economice negative, începând de la anul.
În ce privește prețurile materiilor prime, avem o anumită menținere a presiunilor pe termen scurt, dar urmată de o anumită normalizare, avem deja semnele de normalizare.
Nu avem datele legate de plafonarea prețurilor la energie. În consecință, până când Guvernul nu anunță că va menține plafonarea prețurilor la energie sau va renunța la ele, noi am mers pe ideea că în aprilie anul viitor ele vor fi ridicate.
„În niciun caz nu vorbim de stagnarea creșterii în acest an”
În niciun caz nu vorbim de stagnarea creșterii în acest an. Probabil va fi undeva la 2-3%, spun eu, care sunt pesimist, dar s-ar putea să fie chiar mai mult.
Încercăm împreună cu Guvernul să dăm inflația în jos fără să creăm recesiune și fără să afectăm prea mult piața forței de muncă.
Perioada dobânzilor mici a trecut, nu mai revine. Nu are niciun rost să mai vindem iluzii. Acestea vor fi dobânzile relativ normale, cu mențiunea că ROBOR a sărit calul, s-a dus cam mult.
Nu este o perioadă în care poți să neglijezi punga. Nu pot să spun că lumea trebuie să fie strânsă la pungă, este decizia fiecăruia cum să se comporte, dar nu pot nici să sar în partea cealaltă, să creez o iluzie. Repet: cu asemenea evoluție a ratei inflației, dobânzile stagnează și probabil vor merge în jos, dar niciodată nu vom reveni, cred eu, în viața asta pe care o mai am de trăit, la dobânzi real negative de asemenea amploare.
Există mai rău de atât în cazul scumpirilor, să nu se îndeplinească această prognoză. România a avut și inflație de 200-300%, deci mai rău poate să fie. Dar noi zicem că o aducem sub control.
Nu avem o viziune neagră asupra viitorului. Avem resurse, Guvernul a dat toate asigurările că stocurile de gaz sunt în apropierea nivelului necesar. Noi ne facem datoria aici să dăm inflația în jos. Și Guvernul își va face datoria. Să trecem și peste iarna asta. Deocamdată trebuie să trecem peste toamnă.
Nu există minuni în economie. Ar greșit și din partea mea și a dvs să dăm iluzii.
Călătoresc într-o anumită parte a țării, unde este secetă, dar nu atât de dramatică ca în estul și sudul țării. Uitându-mă la recolta de grâu și la ce se preconizează la floarea soarelui și la porumb, cred că lucrurile pot să fie ținute sub control și inflația să meargă în jos.
Nu spunem că nu o să mai crească prețurile sau că o să scadă prețurile. Noi spunem că indicele merge în jos: înseamnă că creșterile de prețuri de acum înainte vor fi mai mici decât cele de anul trecut.
Credem că undeva pe la mijlocul anului următor să ne unim cu rata inflației și rata dobânzii de politică monetară.
Este bine că Guvernul a introdus această plafonare a prețurilor la energie. Eu am fost „pentru”. În momentul în care inflația s-a dus în sus, am avut o intervenție și am zis că nu putem să lăsăm prețurile la energie, pentru că duc în toate celelalte prețuri. Pe urmă începi să fugi după iepuri prin pădure, să îi prinzi de urechi. Nu ai ce să mai faci, cu ce să mai contrabalansezi o astfel de inflație.