Guvernul a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, în 2023

Guvernul a aprobat, joi, ca România să accepte 100.000 de lucrători străini și în anul 2023. „Pentru anul 2023 se stabileşte un contingent de 100.000 de lucrători străini nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România”, arată actul normativ adoptat de Executiv.

Reamintim că și pentru anul 2022 a fost stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini nou ce pot fi admişi pe piaţa forţei de muncă din România.

Guvernul precizează că până la data de 14 septembrie 2022, din contingentul de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2022, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări au fost eliberate 64.894 avize de angajare/detașare.

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

În plus, la data de 15 septembrie 2022, Inspectoratul General pentru Imigrări avea și în lucru un număr de 8.665 de solicitări pentru eliberarea avizelor de angajare pentru anul în curs.

Prin comparație, potrivit informațiilor furnizate de către aceeași instituție, din contingentul total de 50.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă pentru anul 2021, au fost eliberate peste 38.000 de noi avize de angajare.

Iar din contingentul de 30.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2020 au fost eliberate 22.304 avize de angajare/detașare, (cu aproximativ 7.000 mai puțin fată de anul 2019).

În cursul anului 2019, din contingentul total de 30.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2019, au fost eliberate 29.795 avize de angajare/detașare.

Conform datelor comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, numărul străinilor cu permis de ședere în scop de angajare, detașare sau activități dependente, aflați pe teritoriul României, era de 45.763, la data de 14 septembrie 2022.

Dintre acestea numărul permiselor unice emise (primul permis emis, persoana nu a mai deținut în ultimele 6 luni un drept de ședere pe teritoriul României) era, la data de 14.09. a.c., de 25.392.

Permisul unic este documentul de identitate, eliberat străinului de către Inspectoratul General pentru Imigrări, care atestă dreptul de şedere şi de muncă al acestuia pe teritoriul României.

Prin comparație, în anul 2019 au fost emise 21.263 permise unice, în anul 2020 au fost emise 14.413 permise unice iar în anul 2021 au fost emise 23.527 permise unice.

În ceea ce privește numărul permiselor de ședere în scop de detașare emise (primul permis emis, pentru persoana care nu a mai deținut în ultimele 6 luni un drept de ședere pe teritoriul României), era, la data de 14.09. a.c. de 55.

Prin comparație, au fost emise 1.538 permise de ședere în scop de detașare în anul 2019, 478 permise de ședere în scop de detașare în anul 2020, 306 permise de ședere în scop de detașare în anul 2021.

Permisul de ședere în scop de detașare este documentul de identitate care se eliberează străinului de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în condiţiile legii, şi atestă dreptul de şedere şi de muncă în baza detaşării pe teritoriul României.

Conform datelor comunicate de Inspecția Muncii, numărul de contracte de muncă active înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene sau state membre ale Spațiului Economic European, respectiv ai Confederației Elvețiene, în perioada de referință – 13.09.2022, a fost de 78.402.

În perioada 01.01.2021-12.10.2021, numărul de contracte de muncă nou înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene sau state membre ale Spațiului Economic European, respectiv ai Confederației Elvețiene, a fost de 36.265.

Pentru comparație, numărul de contracte de muncă nou înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni străini non UE, SEE sau Confederația Elvețiană, în anul 2020 a fost de 25.683 iar în anul 2019 de 28.954.

Numărul de locuri de muncă vacante, în creștere cu peste 50%

Datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că în perioada ianuarie-iulie a anului 2022 numărul total de locuri de muncă vacante era de 344.540 (în creștere cu 52,42% față de perioada similară din anul 2021, când numărul locurilor de muncă vacante declarate de angajatori era de 226.046).

Din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în bazele de date ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă şi puse la dispoziția persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, 144.062 au fost locuri de muncă declarate în mod repetat de angajatori din cauză că nu s-au putut ocupa.

În primele 7 luni ale anului 2022, media numărului de locuri de muncă declarate în mod repetat de angajatori din cauză că nu s-au putut ocupa a fost de 20.580.

În perioada de referință, numărul locurilor de muncă declarate, în mod repetat, de angajatori din cauză că nu puteau fi ocupate reprezintă 41,8% din totalul locurilor de muncă vacante, scăzând față de aceeași perioada a anului 2021 când acestea reprezentau 22,1%.

Sectoarele cu deficit de angajați

În perioada ianuarie – iulie 2022, 10.839 firme au solicitat eliberarea de adeverințe privind forța de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant. În aceeași perioadă de referință, ianuarie – iulie 2022, structurile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă au eliberat adeverințe pentru 189.338 de locuri de muncă vacante pentru care nu a existat forță de muncă disponibilă, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, când 5.359 firme au solicitat eliberarea de adeverinţe pentru 67.835 de locuri de muncă vacante pentru care nu a existat forță de muncă disponibilă

Principalele domenii de activitate conform clasificării activităților din economia națională CAEN pentru care s-au eliberat adeverințe în vederea ocupării locurilor de muncă vacante ce nu au putut fi ocupate deoarece nu a existat forță de muncă disponibilă, în perioada ianuarie – iulie 2022 se prezintă astfel:

• lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – 22.649;
• restaurante – 8.687;
• activități de protecție și gardă – 6.620;
• activități de contractare, pe baze temporare,a personalului – 6.070;
• transporturi rutiere de mărfuri – 5.096;
• lucrari de constructii a altor proiecte ingineresti n.c.a. – 4.824;
• comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun – 3.537.

Principalele ocupații (conform Cod COR) pentru care s-au eliberat adeverințe în perioada ianuarie – iulie 2022, se prezintă astfel:

• muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet – 12.354;
• muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor – 7.174;
• muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții – 6.578;
• lucrător comercial – 5.338;
• manipulant mărfuri – 5.181;
• agent de securitate – 5.137;
• lăcătuș mecanic – 3.126;
• ajutor bucătar – 3.032.