Sursa foto: Bursa de Valori București
Guvernul a discutat doar în primă lectură proiectul de plată a pensiilor private, a anunțat vineri Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Principalele declarații ale lui Alexandru Petrescu:
- Proiectul de lege privind plata pensiilor private reprezintă o măsură strategică, esențială pentru completarea arhitecturii sistemului de pensii private din România și alinierea acestuia la standardele internaționale promovate de OCDE.
- Sistemul de pensii private are peste 9 milioane de participanți și active ce totalizează echivalentul a peste 10% din PIB-ul României.
- Este astfel necesară adoptarea cadrului legal pentru plata acestor pensii, pentru a oferi participanților predictibilitate și că vor avea venituri sigure și pe termen lung.
- Proiectul propune introducerea fondurilor de plată a pensiilor private, constituite special. Ele vor fi administrate de entități speciale, pot fi administratori de pensii private sau societăți de asigurări.
- Mecanismul este construit pe 2 forme de extracție a pensiei private.
- Una este pensia de tip retragere programată, care se va plăti pe o perioadă determinată cu garanția rambursării integrale a activului acumulat.
- A doua este pensia viageră, cu plată pe toată durata vieții participantului.
- În completare este prevăzut și dreptul pensionarului de a retrage o sumă forfetară de până la 25% din activul cumulat.
- La momentul înființării fondurilor de pensii administrate privat, în anul 2008, a existat un angajament ca în 3 ani de zile de la acel moment să există și legislație prin care se prevede modul de plată al pensiilor. Din păcate, această legislație nu a fost promovată, au fost câteva tentative în ultimii 17 ani, inclusiv în 2016, dar nu s-a materializat.
- Acum, după 17 ani de la înființarea fondurilor de pensii administrate privat, luăm în considerare o arhitectură pe care o propunem decidenților, OCDE, Parlamentului.
- Astăzi documentul a fost doar în primă lectură.
- Vom avea o consultare extinsă, mai extinsă decât cea care a avut deja loc, începând cu săptămâna viitoare.
- Textul a fost pus în transparență pe site-ul Ministerului Muncii pe data de 10 iunie, au fost un număr de sesiuni de discuții, pe de o parte cu grupul interinstituțional care a stat la baza elaborării acestui document. Pentru acest document au contribuit BNR, Ministerul de Finanțe, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii, toate asociațiile relevante, Asociația Administratorilor de Fonduri de Pensii Private, patronate, sindicate – BNS, Cartel Alfa, persoane fizice care ne-au trimis sugestii, recomandări, pe care le-am luat în considerare și unele dintre ele se regăsesc în text.
- Având în vedere numărul mare de participanți – 9,3-9,4 milioane de participanți – am resimțit nevoia de a extinde consultarea publică. Voi propune să avem o continuare a discuțiilor, atât la sediul Ministerului Muncii, dar am în vedere, văzând și poziții din spectrul parlamentar, să avem și o masă rotundă alături de parlamentari.
Întrebări și răspunsuri
Q: Românii vor mai putea retrage doar 25% din suma totală, față de cea integrală în prezent. De ce se schimbă regulile în timpul jocului?
Alexandru Petrescu: Avem două priorități la ASF: tratamentul absolut echitabil al participanților la fonduri și soliditatea și reziliența fondurilor de investiții de pensii private. Cele două sunt mână în mână. Legislația în 2008 a fost gândită să aibă caracter tranzitoriu, când dominantă era partea de acumulare, nu apăruse nevoia, nu se întruneau condițiile ca participanții să iasă la pensie. De aceea, a fost gândită o perioadă până când apare momentul să și iasă oamenii la pensie să se meargă doar pe legislație de acumulare. Acum, ne îndreptăm, încet dar sigur, cu vârf de sarcină anul 2030, spre momentul în care sute de mii de oameni vor întruni condițiile să iasă la pensie. O regulă: investiție versus dezinvestiție, acumulare versus decumulare din principiu de investment banking îmi spune că dacă ai o creștere și acumulare graduală, și decumularea, dezinvestiția trebuie să aibă caracter gradual. Produsul financiar numit pensie are în vedere în principal o plată pe termen anual pe o perioadă limitată sau viageră.
De ce 25%? În spectrul țărilor membre OCDE sau UE, ai diferite variațiuni ale acestei sume forfetare. În general media este la 25%, este un indicator de ce ne-am dus la 25%. În Italia avem 30%, în Polonia pe Pilonul 2 avem 15%, în Croația, Bulgaria avem 25%.
Q: Acel contract semnat este nul acum?
Alexandru Petrescu: Vorbim de o actualizare a legislației.
Q: Pe viitor vor fi sute de mii de pensionari și nu vor fi bani?
Alexandru Petrescu: Dacă fondurile sunt gestionate în mod nejudicios se poate ajunge și la acest punct dar suntem aici să nu se întâmple așa ceva… Sunt mai multe motivații pentru care apare legea. Ea trebuia să apară acum 17 ani, deși termenul de elaborare era de 3 ani. Având în vedere aderarea la OCDE și conformarea la condiționalitățile OCDE, această lege devine prioritară. Chiar și fără OCDE, trebuia să gândim modul al pensiilor private. Nu poate fi diferit de ce vedem în piețele financiare mai mature.
Q: Crește perioada de plată a tranșelor, de la 5 ani la 10 ani, în contextul în care bărbații se pensionează la 65 ani și speranța de viață este de 71 ani. Înseamnă că nu vor putea primi toată pensia privată pe care au strâns-o de-a lungul vieții. De ce a crescut atât de mult această perioadă?
Alexandru Petrescu: Sunt două produse: o dată pensia programată de 10 ani, prin care poți extrage suma forfetară de 25%. Și, în funcție de cât ai cumulat în acel fond, o poți programa pe sume egale timp de câte luni intră în 10 ani. Mai ai și opțiunea de pensie viageră care merge până la finalul vieții. Există un calcul actuarial în spate care indică fluctuații de inflație pe parcursul următorilor x ani, cât există perspectiva de viață și așteptarea de viață de la un an la altul. Dacă extragi cei 25%, suma lunară poate fi mai mare. Toate sumele pot fi trecute în zona de moștenire, poți desemna supraviețuitor. Sunt diferite modele de calibrări și fiecare să își primească pensia așa cum consideră mai util.
Q: Legea favorizează administratorii de pensii, pentru că le dă dreptul să păstreze mai mult acești bani, să îi investească, în timp ce românii care au cotizat nu mai au acces decât la 25%, plus că există acea limitare că trebuie stabilite la nivelul pensiei minime din sectorul public. De ce ați acceptat această lege care avantajează administratorii?
Alexandru Petrescu: Afirmația nu este corectă, nu avantajează administratorii de pensii private. Mă întorc la cele două principii: bonitatea și solidilatea fondului și tratament echitabil pentru participanți. Nu țin mai mult banii. Ai 25% din sumă forfetar, apoi banii sunt programați să intre în contul beneficiarului pe o perioadă depinzând de modelul de pensie ales.
Q: Perioada este mai îndelungată decât în prezent, de ce?
Alexandru Petrescu: Există două modele: un fond de cumulare și un fond de dezinvestire. Fondul de cumulare are o anumită matrice de risc adoptată, care în general încurajează creșterea rentabilității. Fondul de dezinvestiție este gândit prin filtru cu caracter social, care să asigure integritatea și garanția plăților până la sfârșitului de produs pentru care optează beneficiarul.
Q: Oamenii și-au făcut plan când au cotizat, că poate ar fi vrut să retragă toată suma. Cei care administrează nu ar fi trebuit să gestioneze și vârful de sarcină din 2030?
Alexandru Petrescu: Ar fi trebuit ca în 3 ani de la înființarea sistemului să existe în mod clar și predictibil o lege a plății acestor pensii, nu a existat.
Q: AURSF susține că legea este făcută pentru administratori.
Alexandru Petrescu: Este un argument eronat. În toate sesiunile de consultare publică i-am avut prezenți, am avut și Asociația Administratorilor de Fonduri de Pensii.
Q: O parte din români ar putea să creadă că în momentul de față statul girează această temporizare, această reținere a banilor pe care ei i-au virat. Ce le spuneți?
Alexandru Petrescu: Statul este în mod special, simbolic vorbind, de soliditatea acestor fonduri. Dacă se ajunge la un punct în viitor… Am avut 80.000 de contribuabili în acest an care au întrunit condițiile de pensionare și de solicitare a banilor. Vom avea sute și sute de mii de solicitări pe an, într-o perspectivă de 5-7-8 ani, pe măsură ce baby-boomers vor ajunge la vârsta pensionării. Nu există nicăieri în Europa fond de pensii unde să îți poți retrage toți banii. Toate fondurile de pensii au perioade tranzitorii, cu perioade de cumulare.
Q: Acuzațiile AURSF erau că propunerile nu au fost luate în calcul de către ASF. De ce ar fi 25% și nu 30% sau în situații de urgență, medicală de exemplu, să îți retragi toată suma? Că trebuie să fie în interesul beneficiarilor…
Alexandru Petrescu: Poate ar fi ridicat un nivel de preocupare mai mare. Ne-am uitat pe o zonă mediană.
Q: Câte țări din UE sau OCDE permit retragerea integrală?
Alexandru Petrescu: Inclusiv în legislația propusă vom avea retragere integrală. În momentul de față, există posibilitatea de a retrage integral și în alte legislații referitoare la fonduri de pensii dacă nu se ating anumite cote de cumulare. Dacă ai început târziu să contribui, la 65 de ani ceri să ieși la pensie și tu ai început să contribui la 60, 63 de ani. În momentul de față, legislația spune 12 x indemnizația socială, de 1.281 lei. Dacă doar atât este acumularea pe contul tău, îi poți retrage pe toți odată sau îi poți eșalona pe o perioadă determinată, dacă așa dorești.
Q: Se dublează perioada, de la 5 la 10 ani.
Alexandru Petrescu: Nu este obligatoriu, este o perioadă până în 10 ani. Dacă vrei să iei o pensie ca valoare mai mare, poți să o iei pe o perioadă mai mică, iei și suma forfetară. Dacă vrei ca suma lunară vrei să fie mai semnificativă, nu iei suma forfetară, o întinzi pe o perioadă maximă de 10 ani și evident pensia ce ți se cuvinte este în cuantum mai mare.
Q: Dacă retragi 25% din totalul sumei, în alte țări pe ce perioadă poți ulterior să retragi eșalonat lunar. Tot 10 ani?
Alexandru Petrescu: Reperul de 10 ani se găsește ca medie, ca și reperul de 25% sumă forvetară.
Ileana Horvath, ASF: Bulgaria este un exemplu concludent. Au același sistem de pensii private ca noi, respectiv Pilonul 2. Legea lor de plată prevede sumă forfetară de 25% și apoi rate lunare până la stingerea banilor aflați în contul individual de pensie, pe maxim 10 ani.
Vă dau un exemplu: la acest moment, valoarea medie a unui cont individual pe Pilonul 2 este 19.900 lei. Valoarea medie a unui cont individual pe Pilonul 3 este 6.675 lei. În aceste condiții, câți din participanții existenți la momentul acesta ar putea beneficia de o plată adevărată de pensie, de tranșe lunare? Majoritatea, o proporție covârșitoare, se înscrie în acel prag de 15.370 lei, prevăzut ca un prag minim, prin care își pot solicita pensia într-o tranșă unică. Noi îi sfătuim pe toți participanții să aleagă cu precădere în interesul lor astfel încât să obțină un câștig adevărat de pe urma contribuțiilor. Pensiile sunt subiect al impozitării și al taxării cu contribuția pentru asigurări de sănătate. Este deductibil doar un plafon de 3.000 lei. În condițiile în care optează pentru tranșă unică, banii vor fi diminuați cu taxele și impozitele aferente. Prin urmare, plata lunară a acestor sume este cea mai avantajoasă pentru interesele oamenilor la pensie care nu mai au alte venituri.
Q: Nu e dublă impozitare că Guvernul a introdus și 10% CASS la pensii, și la pilonul 2 și la pilonul 3?
Ileana Horvath, ASF: Da, și mai există și impozit, dar care se aplică nu mai la câștig, iar CASS la valoarea contului individual.
Alexandru Petrescu: Noi supraveghem, controlăm.
Q: Ce se va întâmpla cu actualele contracte, este legală și constituțională această modificare, ați discutat cu Ministerul Justiției?
Alexandru Petrescu: Am discutat cu Ministerul Justiției, a trecut de Consiliul Legislativ, a avut și avizul CES. Sunt preocupat de cei tineri care intră în sistem și pot avea un risc mai ridicat dacă continuăm să perpetuăm o legislație care permite retragerea integrală la un moment dat, astfel încât trebuie să găsim o medie încât toți contribuabilii și participanții pot avea garantate veniturile.
Contractele vor fi actualizate.
Q: Nu credeți că vor fi acțiuni în instanță dacă aceste contracte vor fi actualizate?
Alexandru Petrescu: Nu vă pot indica, este posibil, sunt întotdeauna contingente de participanți care se adresează instanței.
Q: De ce este nevoie de fonduri speciale de plată?
Ileana Horvath: Fondurile de plată sunt distincte de fondurile de acumulare, existente. Fondurile de plată vor avea ca scop protejarea intereselor participanților în sensul de a asigura o pensie pentru speranța de viață a fiecăruia. Fondurile de plată vor reinvesti banii, ceea ce în acest moment fondurile de pensii private nu fac. În acest moment, în momentul când soliciți o plată de pensie, sumele eșalonate nu se reinvestesc. Fondul de plată va reinvesti toate sumele și va adăuga randament investițional la acele sume. Când participantul va îndeplini condițiile de ieșire la pensie, respectiv 60 de ani pentru participanții la fondurile de pensii facultative, și între 63 și 65 de ani pentru participanții la fondurile de pensii private, ei vor primi o scrisoare prin care li se va prezenta ce sumă au în contul individual și care sunt furnizorii de plată către care se vor duce să se adreseze. Acolo vor încheia un contract de plată. Până în acel moment au avut act de aderare, nu un contract de plată, în care nu s-a stipulat niciodată că vor primi plată unică sau eșalonată. Vor încheia un contract de plată, vor negocia acest contract de plată și vor alege cel mai bun furnizor și cel mai bun fond care se va plia pe interesele strict personale. Important va fi să se asigure că se vor respecta următoare condiții: că dreptul de proprietate nu dispare și că moștenitorii vor avea dreptul de a moșteni această pensie în cazul în care participantul va deceda, să aibă garanția acestor plăți – aceste plăți care se vor face eșalonat vor fi garantate, participanții niciodată nu vor încasa mai puțin decât au primit când au intrat în fondul de plată – și cea mai mare diferență este diferența de abordare și de evaluare a riscurilor. Fondul de pensii private, mai ales cele facultative, au posibilitatea și vor avea să dezvolte fonduri de pensii cu grad de risc diferit. Cei mai tineri vor putea opta pentru fonduri de pensii mai dinamice, care vor investi în instrumente mai riscate. Aceste lucruri nu putem să-l aplicăm în cazul unui participant aflat la vârsta pensionării, care cu siguranță ar opta pentru o investiție mai prudentă și mai conservatoare. În toate legislațiile existente, furnizorii de plată și fondurile de plată fac plăți, nu fondurile de acumulare.
Q: Și cei care nu au moștenitori?
Ileana Horvath: Banii rămân în fondul de plată. Sau, dacă au sume care se încadrează în solicitarea unei pensii viagere, vor putea opta pentru o pensie viageră. În acest caz, vor putea să aleagă produs de pensie viageră cu supraviețuitor sau cu beneficiar, care poate fi o altă persoană decât moștenitorul legal.
Q: Fondurile de plată vor putea reinvesti, e legiferat în ce vor putea reinvesti? Unul din membri acestui pilon va putea primi în continuare mai mult?
Ileana Horvath: În proiectul de lege sunt prevăzute toate aceste instrumente financiară. Pentru fondurile de plată programată, fiind o perioadă foarte scurtă, vor putea să investească în titluri de stat, în depozite bancare. Pentru pensiile viagere, vor putea să investească în toate instrumentele financiare admise și în prezent, respectiv în acțiuni, pe burse, pe piața de capital, în instrumente de private equity, în instrumente de obligațiuni și corporative și alte feluri de instrumente.
Referitor la afimația că administratorii de pensii vor beneficia de aceste active în continuare, nu este corect. Banii vor ieși din fondul de pensii private și se vor duce în fonduri de plată, care pot fi administrate de furnizori de plată care vor avea obiect unic de activitate, de companii de asigurări care vor putea căpăta obiectul de activitate de furnizor de plată, către companii de investiții.
O noutate este că vor putea să vină ca furnizor de plată orice furnizor de plată autorizat în statele membre OECD și în spațiul unic european.
Q: Ce costuri sunt pentru participanții la fonduri?
Ileana Horvath: Un comision de maxim 0,05% pe lună, care diferă cu totul de comisionul care se aplică acum pentru activitatea de administrare.
Q: Nu considerați că ar fi necesar să se ajungă la acea contribuție de 6% prevăzută în 2008 în legea inițială și când ar trebui să se ajungă la această contribuție?
Alexandru Petrescu: Da, cred că ar fi util, și ca o creștere a rentabilității, ca o creștere a masei investiționale. Au existat o serie de angajamente de a atinge 6%, acum avem 4,75%. Este o decizie ce ține și de voință politică. Nu aș putea să vă spun când se va atinge cota de contribuție de 6%, dar cu siguranță angajamentul luat de către Guvern, fiind și recomandare la nivelul Comisiei…
Q: Guvernul are în vedere limitarea anumitor indemnizații la companii de stat, inclusiv la autorități? Ați luat vreo măsură, sunteți de acord cu ce a propus Guvernul?
Alexandru Petrescu: De la jumătatea lui decembrie 2023 până astăzi, nivelul veniturilor salariaților ASF a fost redus din proprie inițiativă în februarie 2024 cu aproape 20%. Am ajuns de la aproximativ 540 angajați când am preluat instituția la circa 493 salariați, unii au plecat în privat, alții la pensie, mai sunt detașări către BNR. Ține de decizia factorului politic.
Am reușit pe 26 mai să semnez un contract de finanțare pe fonduri europene în valoare de 20 de milioane de euro de digitalizare comprehensivă a întregii instituții, să lucrăm pe baze de date bine alimentate, să putem să aplicăm tool-uri digitale de supraveghere, să putem să aplicăm module de inteligență artificială, să putem cojira, nu doar să constatăm situații financiare care nu au mai putut fi corectate.
Context. Amintim că Guvernul a avut pe ordinea de zi în ședința de vineri proiectul de lege de plată a pensiilor private, la 17 ani de la înființarea sistemului de pensii Pilon II din România. Legea va înlocui sistemul actual provizoriu.
Proiectul reglementează astfel ceea ce ar fi trebuit reglementat încă de la începutul creării sistemului privat de pensii: plata pensiilor. Însă în ultimii 17 ani Guvernul a tot evitat să dea o lege în acest sens și plata pensiilor s-a făcut printr-o modalitate provizorie.
Până acum, sistemul românesc de pensii private funcționa doar pe faza de acumulare: se adunau bani în contul tău individual, iar la pensie primeai suma fie integral (plată unică – plătind impozit pe câștig și acum și contribuție la sănătate – CASS – pe diferența dintre suma totală și 3.000 de lei), fie în rate egale pe maximum 5 ani (60 de rate). Nu exista o legislație care să reglementeze ce se întâmplă pe termen lung cu banii.
Proiectul de lege creează o fază distinctă de plată a pensiilor private, cu reguli proprii și entități specializate. Se vor înființa fonduri de plată a pensiilor private, administrate de furnizori autorizați de pensii private de către ASF.
Citește mai multe:
