Guvernul a propus, marți, în discuțiile cu sindicatele și patronatele din cadrul Consiliului Național Tripartit, o majorare a salariului minim la 3.700 de lei, de la 1 iulie 2024. Sindicatele au propus ca salariul minim să crească încă din martie 2024, la 3.800 lei, în timp ce patronatele au propus o creștere mai etapizată, astfel încât salariul minim să ajungă la 3.700 lei la 1 ianuarie 2025, după o majorare intermediară la 3.500 lei în iulie 2024, a declarat pentru Economedia Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.
UPDATE Guvernul a transmis, într-un comunicat, că a propus partenerilor sociali creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 3.700 de lei începând cu 1 iulie 2024, inclusiv pentru salariații din agricultură și industria alimentară, și menținerea nivelului de 4.582 de lei pentru angajații din sectorul construcțiilor.
Executivul a mai anunțat că, în cadrul consultărilor, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș a prezentat proiectul de buget pentru 2024, fundamentat pe o creștere economică de 3,4% din PIB și având în vedere o rată a inflației la sfârșitul anului de 4,6%. Creșterea estimată a veniturilor se bazează pe aplicarea măsurilor de combatere a evaziunii fiscale, a aplicării soluțiilor de digitalizare și îmbunătățirea colectării. „Așa cum am asigurat în repetate rânduri, nu vom crește taxe sau impozite”, a subliniat premierul Marcel Ciolacu.
Știrea inițială
În ceea ce privește scutirea de taxe a celor 200 de lei din salariul minim, Radu Burnete a spus că aceasta probabil va fi eliminată de anul viitor.
„Am propus astăzi Guvernului în Consiliul Național Tripartit, alături de CNIPMMR, ca salariul minim să crească la 3500 de lei în iulie 2024 și apoi la 3700 de lei în ianuarie 2025, urmând ca după aceea să intrăm într-un mecanism nou de negociere cum ne-am asumat prin PNRR. Am explicat că e nevoie de predictibilitate de minimum 12 luni de zile și că deocamdată în România atât salariul mediu cât și cel minim au avut în ultimii doi ani de zile o dinamică peste inflație. Această dinamică de creștere a salariului minim se imprimă asupra întregii mase salariale, chiar și în companiile unde salariile sunt mai mari. Ea trebuie să fie predictibilă și cuantificabilă pentru că are un impact semnificativ asupra competitivității companiilor, în special a celor care exportă. Pentru aceste companii este esențial să aibă un calendar de creștere pe un termen suficient de mare.
Ministrul Finanțelor ne-a prezentat datele principale ale construcției bugetare, așteptăm să vedem proiectul de buget așa cum își propune Guvernul să-l adopte. Am explicat în întâlnire că este esențial pentru mediul de afaceri ca Guvernul să propună un buget realist în special pe partea de colectare a veniturilor, dar și pe cea de cheltuieli. Ar fi inacceptabilă o repetare a scenariului de anul acesta când la mijlocul anului am aflat că deficitul este cu câteva procente mai mari decât era prognozat în buget”, a declarat Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.
Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Intreprinderor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a declarat totodată că s-au discutat și salariile minime din agricultură și construcții.
„Pentru industria agroalimentară să rămână comun salariul minim pe economie de 3.700 de lei şi să nu umble la salariul minim pe economie pentru construcţii, pentru că ei au un salariu diferenţiat la 4.500 de lei. Acestea au fost propunerile pe masă, acum vom vedea care este decizia Guvernului”, a precizat el.
Jianu a menţionat că cei din Guvern sunt în analize în acest moment.
„Am înţeles de ce am avut această discuţie, astăzi, pentru că se construieşte bugetul de stat şi atunci trebuia să ia o decizie în zilele următoare. Bugetul am înţeles că se pune astăzi în transparenţă decizională, noi am cerut câteva lucruri, o cerere consistentă pentru mediul de afaceri şi am înţeles că este o creştere de 12% a bugetului privind IMM-urile. Nu am primit un răspuns foarte clar, dar credem şi sperăm şi o să fim atenţi la construcţia bugetului să existe sume pentru start-up-uri, pentru IMM-uri, pentru nivelul de garanţii pentru anul viitor, pentru că dacă vom discuta numai despre taxe şi impozite şi nu discutăm şi despre reconstrucţia şi de susţinerea mediului de afaceri nu cred că suntem într-un trend bun”, a completat Jianu.
Conform informațiilor Economedia, Guvernul construiește bugetul pe anul 2024 pe o creștere economică de 3,4%, mai optimistă decât estimările instituțiilor internaționale. Reprezentanții Executivului nu au precizat care este estimarea de deficit pentru anul viitor.
Totodată, reprezentanții Guvernului au dat asigurări la întâlnire că „nu se va mai întâmpla ce s-a întâmplat anul trecut”, când deficitul s-a dovedit a fi mai mult mai mare decât s-a prognozat și toată lumea a trebuit să plătească.
Ordonanța trenuleț și proiectul de buget pe anul viitor ar urma să fie adoptate de Guvern joi, la prânz, iar săptămâna viitoare în Parlament. Guvernul ar fi precizat că ordonanța trenuleț nu introduce taxe noi, dar va aduce o „consolidare fiscală”.
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
