Sursa foto: Alba-Iulia smart city, Facebook
Harta “smart city” de România include 860 de iniţiative aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate, arată Radiografia proiectelor Smart City din România, realizată de Vegacomp Consulting, o companie activă pe piața de soluții smart. Autorii raportului remarcă un interes crescut pe această piață, în condițiile în care analiza din 2020 aduna 594 de proiecte din 87 de oraşe, la nivelul lunii iunie. Analiza subliniază însă că, deși se menține interesul pentru soluții de mobilitate și administrație, “mediul și oamenii, priorități absolute într-o societate care își cunoaște valorile și își alocă din priorități și generațiilor viitoare, sunt neglijate de industria Smart City românească”.
Cea de-a cincea ediție a Radiografiei proiectelor Smart City din România (iunie 2021) aduce pe listă 860 de iniţiative aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate, în 124 de orașe mari, medii și mici din țară, comparativ cu 594 de proiecte din 87 de oraşe, la nivelul lunii iunie 2020.
Topul primelor orașe, în funcție de numărul de proiecte în plan, în curs de implementare sau livrate, are, în continuare același lider: Alba Iulia, dar cu un număr stagnant de proiecte, fără alte dezvoltări semnificative. Iașiul vine puternic din urmă, în urcare până pe poziția a treia. Clasamentul arată astfel: Alba Iulia (106), Cluj-Napoca (58), Iași (56), București (39), București – Sector 4 (35), Arad (29), Sibiu (27), Oradea și Timișoara (26), Brașov (18). Clasamentul orașelor medii este dominat de Alba Iulia (106), Arad (29) și Sibiu (27), în timp ce podiumul orașelor mici este ocupat de Avrig (10), Făgăraș (7) și, la egalitate, Odorheiu Secuiesc, Aiud și Hârșova (6).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“La nivel de orașe, observăm că motorul Smart City, odată turat, păstrează o dinamică greu de egalat. Orașele mari, care deja au gustat eficiența soluțiilor Smart City și au făcut pași concreți în acest sens, își păstrează avansul, topul primelor 10 este compus din aproape aceleași nume, cu unele rocade ca poziție, dar avansul față de urmăritori crește. Surprizele frumoase vin, însă, de la orașele medii și mici, care uneori impresionează prin ambiție și deschidere către adopția soluțiilor Smart City. Iar aici, o comunitate locală ceva mai mică, dar mai bine închegată, alături de o administrație mai deschisă, care se mișcă mai agil decât marile și poate prea birocratizatele orașe, pot aduce cu mai mare ușurință soluțiile inteligente, în beneficiul locuitorilor”, a declarat Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting. La cele 860 proiecte Smart City, se adaugă 69 de proiecte Smart Village și 16 proiecte Smart Territory (Consilii Județene).
Domenii populare (și) în pandemie: Mobilitate și Administrație
Proiectele Smart City identificate își păstrează clasificarea, în aceleași șase Verticale Smart City: Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living și Smart Governance, verticale care sunt în concordanță cu raportările Uniunii Europene. Contextul pandemic a întărit pozițiile domeniilor-lider. Verticala Smart Mobility, care se detașează semnificativ, este vizată de 260 de proiecte, inclusiv în contextul atenției sporite la siguranță și sănătate, lucru ce se reflectă în transporturi. Sunt cu aproape 75 mai multe proiecte decât în anterioara raportare. La distanță relativ constantă urmează Smart Governance, cu 226 proiecte, în creștere față de cele 130 de proiecte ale anului trecut, verticală ce își consolidează a doua poziție a clasamentului. Podiumul este completat tot de Smart Living, cu 174 de proiecte, echivalentul unui avans de 53 de inițiative, față de 2020. Și Smart Economy își menține locul al patrulea, cu 99 de proiecte și un ușor avans de 15 inițiative. Ultimele două poziții sunt disputate tot de Smart Environment, cu 64 de proiecte, în creștere de la cele 42 din 2020 și, respectiv, Smart People, cu doar 37 de inițiative și un avans de doar 8 proiecte noi, pe parcursul ultimelor 12 luni.
Puncte slabe în smart city
“Vedem, în acest raport, un aspect pozitiv, în special la nivel de răspuns al administrației la nevoile de distanțare și de-birocratizare: dincolo de evoluția liderului – Smart Mobility, verticala Smart Governance, ocupantă a poziției secunde în clasament, numără nu mai puțin de 226 de proiecte care, sperăm, fac viața mai ușoară locuitorilor. Dar, ca în raportările anterioare, avem și eternii perdanți – Smart Environment și Smart People, pe poziții deja obișnuite, la coada clasamentului. Mediul și oamenii, priorități absolute într-o societate care își cunoaște valorile și își alocă din priorități și generațiilor viitoare, sunt neglijate de industria Smart City românească. Tot în acest raport vedem nu doar finanțările din fonduri europene și publice, dar și primele proiecte semnificative private și privim cu interes la componenta de finanțare privată, în viitorul Smart City”, spune Bărbuț.
Principala problemă cu proiectele de la noi este “goana după profit imediat”, consideră Grațian Mihăilescu, fondator Urbanize Hub, citat în raport. Acesta a vorbit despre punctele slabe ale proiectelor implementate până acum. “Goana după profit imediat, fără a lua în calcul nevoile reale, fără a avea o viziune clară și o strategie. Lipsa de colaborare, transparență. Lipsa unor oameni specializați din administrație pe diferite domenii ce țin de smart cities”, a spus acesta.
Cine sunt marii furnizori pe piața “smart”
Ȋn Alba Iulia au fost 45 de companii care au testat soluții de Smart City, iar în această ediţie au fost
identificate 123 companii furnizoare de soluţii Smart City în răspunsurile primite de la primării,
dintre care primele trei companii sunt Telekom România cu 26 de proiecte, Clusterul Cluj IT foarte
activ, cu 21 de proiecte şi Electrogup, în prezent parte din grupul e-Infra care deține și Direct One
și NETCITY Telecom și își arată ambiții mari prin echipa dedicată proiectelor de Smart City, cu 17
proiecte implementate.
Clasamentul primilor 9 furnizori:
“Liderul” topului smart, Alba-Iulia: “E foarte ciudat ca în 2021 să lucrezi cu dosare și să iei o hârtie ca să o duci dintr-un birou în altul, când toate se pot face digital
Liviu Stanciu, responsabil de strategia smart city în Alba-Iulia, unul dintre orașele care testează de ceva vreme soluții “smart”, a anunțat în cadrul Cluj Innovation Days din mai că municipalitatea va avea în acest an o strategie și a prezentat planurile orașului în acest sens. “Noi am testat peste 100 de mici proiecte-pilot, în perioada 2017-2019, cu 45 de companii private. Am testat soluții pe costul companiilor, primăria a venit doar cu logistica și resursa umană. A fost o primă inițiativă de a afla ce înseamnă un smart city. Am descoperit că un smart city e departe, e greu de implementat, complicat. E foarte complicat pentru o municipalitate să facă transformarea digitală a unui oraș, un organism complex”, a spus Stanciu. “O soluție smart city trebuie să aibă o regulă simplă pentru a fi fezabilă, să fie folosită la potențial maxim. Degeaba ai o soluție grozavă, dacă nu o folosește nimeni e moartă. Încercăm acum să implementăm doar soluții foarte relevante. Nu putem face asta fără strategie. Din 2019, am pornit niște proiecte și pentru a dezvolta o strategie nouă de smart city lucrăm acum cu clusterul Cluj IT. Suntem interesați de o strategie care e utilă pentru noi și cetățeni. Anul acesta vom avea această strategie și vom începe să lucrăm pe strategie, să implementăm soluții mici și mari”, a spus reprezentantul municipalității din Alba Iula. Bugetul local merge spre nevoile de bază ale orașului, așa că transformarea în smart city s-ar putea face accesând fonduri europene. Suciu a mai explicat că primii pași spre smart city încep în clădirea primăriei, în digitalizarea activităților de zi cu zi. De asemenea, se va lansat o platformă de date deschise. “Conform strategiei pe care o dezvoltăm, vom lansa o platformă de open data, cu peste 10 seturi de date. Asta poate că nu e foarte important pentru cetățeni, deși ei sunt principalii beneficiari ai ideii de smart city. Dar ne gândim și la mediul de afaceri, investitorii au nevoie de platformă open data să vadă unde să investească. Un oraș fără investitori nu e smart city, un oraș fără cetățeni digitalizați nu e smart city, un oraș cu o primărie nedigitalizată nu e smart city”, a punctat Stanciu. “E foarte ciudat ca în 2021 să lucrezi cu dosare și să iei o hârtie ca să o duci dintr-un birou în altul, când toate se pot face digital, sunt multe companii care oferă soluții, dar cu un buget de oraș mic trebuie să scriem proiecte ca să implementăm soluțiile potrivite. Începem cu municipalitatea, vrem să digitalizăm tot procesul primăriei, apoi să ne deschidem spre oraș și cetățeni, să le oferim soluții smart. În primul rând, am vrea să nu le consumăm timpul mutând hârtii dintr-o clădire în alta. Avem 11 clădiri ale primăriei. Vrem să digitalizăm tot procesul”, transmite reprezentantul primăriei din Alba Iulia. Acesta a mai menționat că la nivel local se pregătesc proiecte de mobilitate și infrastructură.