„Harta” salariilor minime din 64 de țări. Cum stă România, după creșterea de 10% de la începutul anului?

România ocupă locul 18 într-un clasament cu 64 de țări, care analizează creșterea salariului minim față de începul anului 2021, realizat de platforma Picodi.com. În ceea ce privește costul alimentelor de bază în raport cu salariul minim, România s-a clasat pe locul 32 din 64 de țări, înaintea unor țări precum Bulgaria, Albania și Ucraina.

Analiștii Picodi.com au verificat cum a evoluat salariul minim în 64 de țări și dacă aceste sume pot asigura un nivel de trai minim în țările respective.

Studiul a acoperit țările cu un salariu minim stabilit de guvern – în total 64 de țări din Europa, America de Nord și de Sud, Africa, Asia și Australia. Aceste țări diferă în ceea ce privește povara fiscală: în mai multe țări, o persoană care câștigă salariul minim este scutită de impozitul pe venit și de contribuții (Hong Kong, Filipine, Nigeria), în timp ce în alte țări diferența dintre venitul brut și cel net poate ajunge până la câteva zeci de procente (în România – 40,2%). Din acest motiv, lista include doar sumele nete, adică banii pe care angajatul îi primește efectiv în numerar sau în contul său bancar.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Din cele 64 de țări incluse, în 10 țări salariul minim nu s-a modificat față de anul precedent. Printre acestea se numără Israel, Filipine, Thailanda, Vietnam și Peru, iar în Slovenia, la momentul redactării acestui raport, suma finală nu fusese acceptată.

Cea mai mare creștere a salariului minim a fost înregistrată în Muntenegru. Ca urmare, printre altele, a unor modificări fiscale favorabile. Țara fostei Iugoslavii a crescut de la 222 de euro la 450 de euro net (o creștere de 103%). De asemenea, am remarcat o creștere majoră a salariului minim în Argentina (55%), Turcia (50%) și Kazahstan (41%).

România a ocupat locul 18 în acest clasament: de la 1 ianuarie 2022, salariul minim din țara noastră a crescut cu 10% (de la 1 386 PLN la 1 524 PLN net). În Spania, salariul minim a crescut cu 1% de la an la an (locul 53), în Marea Britanie cu 5,9% (locul 33) și în Germania cu 3,1% (locul 41).

Analiștii au creat o listă contractuală de produse alimentare de bază și au comparat prețurile acestor produse cu salariul minim. Lista este alcătuită din 8 grupe de produse: pâine, lapte, ouă, orez, brânză, carne, fructe și legume. 

• Lapte (10 litri) – 48,30 lei
• Pâine (10 franzele a câte 500 g) – 30,70 lei
• Orez (1,5 kg) – 7,68 lei
• Ouă (20 buc.) – 16,27 lei
• Brânză (1 kg) – 24,38 lei
• Carne de pasăre și de vită (6 kg) – 158,64 lei
• Fructe (6 kg) – 29,88 lei
• Legume (8 kg) – 26,65 lei

Valoarea produselor alimentare de bază la începutul anului 2022 este de 343 lei.

Alimentele de bază luate în calcul au o valoare de 22,5% din salariul minim. Acum un an, aceste produse valorau 24,3% din salariul minim de anul trecut. Acest lucru înseamnă că majorarea salariului minim a depășit ușor creșterea prețurilor.

Analiștii au comparat prețurile produselor alimentare de bază cu salariul minim, pentru a vedea cât din venitul minim trebuie să cheltuiască o persoană pentru produsele necesare.

Țările care ocupă primele locuri în acest clasament sunt Regatul Unit, Irlanda și Australia: raportul dintre produsele de bază și salariul minim variază între 6,6% și 7,3%.

În acest clasament, România s-a clasat pe locul 32 din 64 de țări cu un rezultat de 24.3%, înaintea unor țări precum Bulgaria (29,4% și locul 40), Albania (32,5% și locul 41) și Ucraina (35,7% și locul 47).

“Situația salariaților cu salariul minim din Rusia, Kazahstan sau India nu este ușoară: în aceste țări, costul minim al produselor alimentare de bază consumă aproximativ jumătate din salariul lor. Pe de altă parte, în Nigeria, salariul minim nu este suficient nici măcar pentru un coș modest de produse”, arată analiza.

Cum s-a realizat studiul

“În acest studiu, am comparat salariul minim lunar pentru munca cu normă întreagă din ianuarie 2022 cu salariile din ianuarie 2021. Aceste rate provin de pe site-urile oficiale ale guvernului, ale ministerelor sau comitetelor relevante. Am omis țările în care salariul minim este negociat de sindicate individuale și în care nu există un salariu minim legal (cum ar fi Elveția, Italia, Singapore și țările din nordul Europei). Pentru țările în care salariul minim diferă în funcție de regiune (SUA, Filipine, Thailanda, Vietnam), am calculat și utilizat media aritmetică a tuturor regiunilor. Am obținut sumele nete cu ajutorul calculatoarelor de salarii locale”, explică reprezentanții Picodi.

Aceștia menționează că setul de produse utilizate în acest studiu este o listă contractuală de produse alimentare de bază, creată doar în scopuri statistice. “Sumele indicate au fost calculate pe baza recomandărilor unor ministere ale sănătății privind standardele minime de consum alimentar. Prețurile produselor alimentare contractuale provin de pe portalul numbeo.com, unde consumatorii din întreaga lume monitorizează prețurile produselor alimentare și ale altor produse și servicii. Am convertit monedele locale folosind cursul de schimb mediu Google Finance pentru al patrulea trimestru al anului 2021”, arată analiza.

Ce s-a schimbat în România la început de 2022

Salariul minim brut crește în 2022 cu 10,8%, respectiv de la 2.230 lei la 2.550 lei. Mai precis, un angajat plătit cu salariul minim va primi „în mână” 1.524 lei, o creștere de 134 lei față de cei 1.386 lei primiți în 2021.

Totodată, Guvernul a decis să renunțe la salariului minim diferențiat pentru studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor absolvite, care în 2021 a fost de 2.350 lei.

În schimb, salariul minim brut pentru angajaţii din sectorul construcţiilor va rămâne la același nivel, de 3.000 lei, angajații fiind scutiţi de contribuţia la sănătate, impozitul pe venit şi Pilonul II.

Circa 1,97 de milioane de salariați vor câştiga salarii de 2.550 de lei brut lunar în 2022, estimează executivul.

În schimb, de la 1 ianuarie 2022 va începe să curgă perioada de 24 de luni în care un angajat poate fi ținut pe salariul minim brut pe țară. Astfel, din ianuarie 2024 se va aplica efectiv obligația angajatorilor de a majora veniturile acestor salariați.